Ema Boema si pestisorii din acvariu

 

Dupa intalnirea aceea istorica de zilele trecute, cea dintre Ema si Musafira Labrador Retriever, bichonelul nostru minuscul a cerut in mod insistent sa o ducem la doamna doctor veterinar din Busteni, ca sa-i povesteasca si ei vestea cea mare. Cred ca ati retinut ideea ca intre Ema si doamna doctor s-a legat o mare prietenie. :)))

Pentru azi se anuntasera 20 de grade, cea mai mare temperatura de pana acum din aceasta primavara, asa ca am plecat de acasa cu voie buna si relaxati, imbracati subtire si cu o Ema in brate foarte nerabdatoare. Chiar daca a fost cald, cerul a fost, totusi, usor acoperit de nori, fapt care mi-a cam dat peste cap intentia mea de a face mai multe poze azi. :)))

Cum lumina nu a fost cea mai buna, din lipsa de stralucire solara directa, am facut mai putine poze fata de cate mi-as fi dorit. 

Am inceput cu primele cadre de la fereastra, care ne scot in evidenta pajistea din fata blocului, un gazon minunat acum, pictat sublim cu miliarde de puncte galbene de papadii. 

Am continuat apoi cu cateva cadre foto dupa ce ne-am urcat in trenul care ne ducea la Busteni. 

Azi, Ema a fost deosebit de cooperanta in ceea ce priveste raspunsul potrivit pentru fotografierea pentru fanii ei si, spre mirarea mea, am reusit sa-i obtin privirea aceea a ei, ingenua, dar si cateva din privirile ei jucause.

In cele 15 minute cat face trenul de la Predeal la Busteni, Ema a inspectat stadiul verdelui crud, primavaratic, de pe Valea Prahovei. 

A cam comentat nemultumita ca pe la noi este ceva mai putin verde decat se vedea pe geam, pe masura ce ne apropiam de destinatie. Adica, de ce la noi mai putin decat la ei? :)

In fine, am ajuns la doamna doctor si, desi nu este pentru prima oara cand mergem la ea, desigur, si desi eram familiarizati cumva cu incinta cabinetului medical veterinar, azi Bubulina a fost foarte curioasa in privinta pestisorilor exotici din acvariu. 

I-a studiat de la distanta, a cerut sa ne apropiem, i-a mirosit, i-a cercetat in detaliu, pana cand in cele din urma s-a plictisit. Pai, la ce sunt buni pestisorii aia? Nici sa te joci cu ei nu poti, nici sa-i mananci, si nici nu-ti indeplinesc trei dorinte. Deci, nu sunt pestisori fermecati. Bleah!... :))))

Dupa aceasta concluzie profunda, i-a ignorat complet. 

Apoi a venit si prietena ei, doamna doctor, cu care a povestit taaare muuuult acolo, in cabinetul ei. Deh, ca fetele! :)))

La intoarcerea in gara din Busteni, am avut un scurt ragaz pana a sosit trenul, asa ca am facut repede un foto-shooting cu vedeta noastra. 

Deja o cunoaste bine pe Bubu chiar si doamna de la vanzari bilete de tren si o admira discret de dincolo de ghiseu. :)

Dar Principessa nu acorda autografe, asa ca a preferat s-o ignore. :)

Intorsi in Predeal, chiar am vrut sa inventariem cu mai multa dedicare tot verdele crud care a aparut in ultimele zile, caci se vad schimbari majore de la o zi la alta, primavara infrunzind padurea pe repede-inainte, de nici n-o sa ne dam seama si va fi deja vara!

Am facut si un mic filmulet in padurea din spatele blocului nostru, langa parau, unde se auzea cum clipocea apa si cum ciripeau pasarelele sosite din alte zari, vesele de cuibarit.

16.05.2023

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu