Trezeşte-mă, Doamne!

Atâtea lacrimi, Doamne! Pentru ce? Şi până când? Opreşte-le acum!

În locul lor vreau zâmbetul de floare, parfum de crin să-mi dăruiesc pe drum,

Petale albe de lumină sfântă să îmi deschizi în ochii mei frumoşi,

Oglindă vie să-Ţi devin în lume, să-mi uit în urmă paşii dureroşi.

Atâta dor de Tine-am adunat! Te-am căutat în fiecare om!

În fiecare frunză zgribulită, în rădăcina fiecărui pom,

În fiecare cuib ascuns de lume, în ape-adânci, în peşteri, în pământ!

Numai în mine n-am ştiut să caut, deşi-mi erai, în inimă, Cuvânt.

Chiar şi acum, când ştiu că-mi eşti aici, nu mi-e de-ajuns! Căci nu vreau doar să ştiu!

În trupul meu trezeşte-mă şi-arată-mi cum să îţi simt prezenţa, cum să fiu!

Prin Tine vreau să uit de suferinţa din lumea-n care Tu m-ai întrupat

Ca să trăiesc Sublima Ta Iubire cum, niciodată, încă, n-am visat.

Bucuresti : 10.10.2012

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu