(20-21) Pastreaza visul - vol 1+2

 

"Pastreaza visul" este cea de-a doua carte din trilogia scrisa de Barbara Taylor Bradford, care completeaza povestea Emmei Harte inceputa in "Pretul succesuluu". Si aceasta, ca si prima, are doua volume, insumand peste 800 de pagini. 

Eram cam pe la mijlocul primului volum cand ne-am hotarat sa vedem si filmul care a fost ecranizat dupa aceasta carte. L-a cautat Adrian pe internet, l-a gasit si l-am vazut. Bunicel, dar nu extraordinar. Ne-a placut totusi cat de cat, mai ales ca fusese folosita aceeasi echipa de actori, fapt care ajuta spectatorul sa identifice mult mai usor multimea de personaje, cu o lunga lista de nume complicate englezesti, greu de retinut, dar care, asociate unor chipuri de actori, au facut mai usoara urmarirea povestii. 

Dupa ce am vazut filmul si am aflat sfarsitul cartii, o vreme mi-a fost cam greu sa continui sa citesc. Insa, dupa ce am descoperit mai multe inadvertente intre evenimentele din carte si cele din film, curiozitatea mi s-a aprins din nou si asa am terminat aseara ambele volume. 

Asa ca am constatat ca unele personaje au murit in film altfel decat au murit in carte, ca unele evenimente au fost comasate intr-o singura scena in film, desi in carte ele s-au petrecut in mai multe momente separate in timp si locatie, precum si ca filmul a incurcat un pic actiunile unor personaje, atribuindu-le altora decat au fost ele stabilite in roman. Probabil din considerente financiare si de timp, caci abundenta de detalii oferita de o carte complexa, cu doua volume, in peste 800 de pagini, cum va spuneam mai sus, era imposibil de redat intr-o pelicula de numai 3 ore.

Trebuie sa mentionez ca filmele sunt mai slabute si chiar fac un deserviciu cartilor, care sunt scrise extraordinar de bine si de cursiv, sunt usor de parcurs, in ciuda avalansei de personaje. Familia Emmei Harte este compusa dintr-o multime de membri, pornind de la cei cinci copii ai ei (facuti cu trei barbati),  ea insasi fiind maritata cu doi barbati (nu neaparat cu tatii copiilor ei), dar iubind pe altii doi, trei, chiar patru, apoi fiecare copil casatorindu-se, aducand fiecare pe lume cate unu-doi nepoti, care si ei, la randul lor, s-au casatorit, unii trecand mai intai prin mai multe legaturi amoroase. Toti acesti membri de familie interactioneaza tot timpul intre ei, nimeni nu iese din scena decat mort, dupa ce, intre timp, interactioneaza cu o multime de alte persoane, prin natura increngaturii de relatii de afaceri, de prietenie sau de iubire. 

Am facut mai jos o poza si cu arborele genealogic al familiei, cel oferit de autoare, ea intelegand probabil ca cititorului ii va fi oarecum greu sa se descurce prin itele legaturilor de rudenie si prin labirintul evenimentelor dintre ele. 

 

Dupa ce am vazut al doilea film, ne-am hotarat sa-l vedem si pe ultimul, cel ecranizat dupa ultima carte a trilogiei, respectiv dupa "A fi cel mai bun", carte care urmareste aventurile celei de-a treia generatie a familiei, adica a nepotilor Emmei Harte, dupa ce aceasta moare la sfarsitul celui de-al doilea volum, si dupa ce lasa o mostenire fabuloasa, care le aprinde tuturor patimile, mai mult sau mai putin ascunse.  

Din cel de-al treilea film n-am vazut decat jumatate. Este cel mai slab dintre toate, motiv pentru care am renuntat sa-l mai vedem, caci aproape ca nu se intelege nimic din el. A fost schimbata intreaga echipa de actori, nu mai recunosti pe nimeni, nu tii minte cine, ce, care, totul se intampla pe repede inainte, asa ca mi-am spus ca nu vreau sa-mi schimbe parerea despre poveste si ca mai bine doar citesc cartea.

Aseara mai aveam putin si terminam al doilea volum din "Pastreaza visul", cand Bubulina m-a rugat sa-i citesc si ei o poveste inainte de culcare. "Povestea de seara" cum ar veni. "Citeste-mi din cartea ta - a continuat ea - vad ca nu te mai misti din fotoliu de cateva zile, doar cu ea in brate stai, trebuie sa fie o carte foarte buna. Vrei, mami, sa-mi citesti si mie din cartea ta inainte de culcare?"

Si i-am citit. Am luat-o langa mine, asa cum fac mereu cand citesc, am infofolit-o cu puloverul de lana, ca pe bebelusi dupa baia de seara, apoi am inceput sa-i citesc. Din cand in cand ridica privirea spre mine, intrebandu-ma "Da' el cine e, mami?" sau "Da' ea cine e?" incurcandu-se si ea in atatea nume greu de pronuntat si greu de retinut. 

Dar cel mai des m-a intrebat de ce o cheama pe tanti aia tot Ema, ca pe ea? Ca ea nu e de acord! Cand i-am raspuns ca, de fapt, o cheama Emma, nu Ema, s-a uitat luuung la mine, de parca i-as fi vorbit brusc in chinezeste. 

Biata de ea, cred ca ar fi trebuit sa-i citesc altceva, gen "Ratusca cea urata", "Alba ca zapada si cei 7 pitici" sau "Jack si vrejul de fasole", nu romane de dragoste englezesti, cu povesti intinse pe o perioada de peste 80 de ani.

Dupa cateva pagini, Bubulina noastra a renuntat sa-mi mai puna intrebari, apoi, treptat, si-a lasat usor capul pe labute, a cascat de cateva ori, a inchis ochii si a abandonat concentrarea pe text pentru concentrarea pe vise. 

Asa ca, data viitoare, cand o sa vrea sa-i mai citesc inainte de culcare, o sa am la indemana tot vreun roman din acesta, englezesc, de dragoste, complicat, siropos, cu multe personaje si cu o multime de descrieri. Mai ales la descrieri mi s-a parut mie ca i-a scazut concentrarea Bubulinei. Ca au cartile astea atatea descrieri incat nici nu-i nevoie de filme. Descrieri de natura, de gradini, asfintit, vreme si intemperii, descrieri de case, interioare, decoratiuni, obiecte de arta, mobilier, descrieri de personaje, de caractere, de reactii, descrieri de palarii, incaltaminte si haine, mai ales de haine... aici autoarea chiar exceleaza, descriind amanuntit fiecare tinuta feminina sau masculina, fiecare crioala, culoare, material, accesorii si, daaaaaa, mai ales cand ajunge la bituterii sa te tii! descrieri de bijuterii ca in aceste carti n-am descoperit nicaieri in alta parte: coliere, bratari, cercei, inele, ceasuri, curele. Doamne, chiar sa nu ai imaginatie deloc si tot nu poti sa nu-ti dai seama despre ce este vorba acolo.

In continuare voi pune fisele de lectura extrase din cele doua volume ale cartii, asa cum v-am obisnuit. Aici voi face o precizare. Coperta a doua a primului volum face o foarte succinta introducere in poveste, dar in text s-a strecurat o greseala. Paula Mc Gill Farley nu este fiica Emmei, asa cum gresit este mentionat in text, ci este nepoata ei. 

Paula este chiar nepoata favorita, fiind descendenta fiicei favorite a Emmei, respectiv a lui Daisy, nascuta din iubirea pentru Paul Mc Gill, un personaj care aduce o culoare foarte intensa povestii, genereaza o multime de intrigi si completeaza interesant si iscusit naratiunea. 

Dar aceasta greseala este e Editurii, nu a autoarei, deci putem sa o trecem cu vederea. Romanul este foarte minutios scris, urmarindu-se foarte bine povestea, istoria si reamintind cititorului, din cand in cand, acele detalii marunte, dar care au importanta decisiva in cursivitatea actiunilor. 

17.11.2021