Povestea aceasta globală a început
în momentul decembrie 2019. Vă dați seama că au trecut exact 7 ani de la
momentul decembrie 2012? S-a încheiat un ciclu complet și a început altul,
altfel.
Ce trebuia să se produca în 2012 a
fost amânat. Omenirea nu a fost atunci pregătită pentru ce urma să se întâmple
și pare că nu va fi niciodată în bloc, în întregul ei. Au trecut de atunci 7
ani, în care oamenilor li s-a acordat timpul necesar pentru o altă
reconfigurare, pentru o reașezare într-o nouă schemă, într-o altă paradigmă,
într-o poziție diferită, una mai potrivită cu ceea ce se petrece acum, pentru a
putea înțelege, accepta, primi.
Fără să știe când și cum, omenirea a
intrat treptat, pe neștiute, în etapa metamorfozării. În acești 7 ani fiecare și-a
creat coconul de protecție. Fiecare cum a știut, cum a putut, cum a crezut.
Acum coconul s-a închis, iar în interiorul lui a început transformarea.
Omida este închisă în ea însăși.
Omenirea s-a întors la ea însăși. Omida își modifică structura celulelor și se
formează o supă proteică, din care se va hrăni și cu care își va recompune noul
trup cu aripi. Omenirea are acum șansa de a se remodela pe alte considerente,
încorporându-și aripile acolo unde nu au fost, crescându-și-le din supa
izolării în care acum este forțată să fie.
Ce fel de omenire va ieși din cocon,
la final? Va fi ea una cu aripi? Va zbura?
*
O.P - Artizanii globalismului au programat pentru majoritatea celor care mai apucă să iasă din cocon, solzi în loc de aripi. Aripile încurcă la mersul târâș ...
Eu - Aceasta viziune nu face parte dintre cele pe care noi le incarcam cu energie. Viziunea dorita trebuie exprimata, nu altele. Cu cat formulati alte viziuni, cu atat le dati energie. De aceea este atat de greu lumii sa iasa din suferinta, tristete si altele, pentru ca se uita inspre directia pe care zic ca nu o vor, crezand ca asa o contesta, insa, de fapt, o alimenteaza cu energia atentiei lor, cu energia furiei si altele. Aceste energii nefaste au putere de manifestare, nu stiati? De ce nu vorbim, mai degraba, de increderea ca vom reusi sa iesim liberi din cocon, victoriosi si fericiti ca suntem vii, sanatosi, luminosi, innaripati? De ce nu vorbim de imaginea unei iesiri din cocon in grup, impreuna, veseli si infloriti, zambitori si entuziasti, dornici de o noua constructie a vietii, de o noua cale, de un nou mod de a trai, altfel decat cel care a dus la aceasta realitate de azi? Credeti ca este posibil sa vorbim optimist si sa ne infranam exprimarile fata de ceea ce nu ne place? Credeti ca putem propaga mai departe in lume ceea ce este frumos in noi si in visele noastre, purtandu-le in noi ca pe niste stindarde care ne ajuta sa ne mentinem viu spiritul luminos si fericit? Credeti ca putem sa incetam a ne mai plange de ce fac altii si sa incepem sa vorbim despre ceea ce ar trebui sa facem noi? Credeti ca putem sa-i dam la o parte pe aceia pe care-i ncontestam mai intai din gandurile noastre, din vorbele noastre, din preocuparile noastre? Asta este primul pas. Dupa ce ne linistim spiritul si sufletul, eliberandu-l de povara fricii si a gandurilor negre despre ce fac sau vor sa ne faca altii, abia atunci facem loc in mintea si in inima noastra si ne vin gandurile bune despre ce putem face si ce vrem sa facem noi pentru noi insine si pentru cei dragi. Si pentru intreaga lume!
O.P - în principiu gândesc aproximativ la fel, dar ti-ai început frumosul expozeu folosind cuvântul global și ca un om bătrân care a văzut multe și are o percepție de cum se întâmplă anumite lucruri și fenomene, am ajuns la anumite concluzii despre acest termen care sună ademenitor, mai ales la cei tineri.
Eu - Experientele trecutului raman ale Trecutului. Acum este timpul unor noi experiente, unele ce vor fi create pe alte principii, cele ale Prezentului. In acest sens ne putem uni fortele, priceperea, cunostintele, partea de invataminte si concluzii extrase din experientele vechi, partea de lumina, incredere, optimism si forta mobilizatoare care isi are radacina in oamenii experimentati. Aici este secretul. Abilitatile cu care oamenii au ramas ddin urma experientelor trecutului sunt cele care vor fi de folos, nu experientele in sine. Caci nimic nu va mai fi la fel, chiar daca o vreme asa va parea. Dar trebuie pornit de la ceva. Trebuie facut primul pas. Cum sa ajungem la alt rezultat daca mergem in acelasi mod inainte, folosind aceleasi credinte si facand lucrurile in acelasi fel? Primul pas porneste cu primul Cuvant. Sa rostim mai intai ce vrem, cum vrem,ce putem, ce dorim noi sa facem si sa lasam deoparte uratenia altora. Timpul lor a trecut, chiar daca acum poate parea ca nu. NU dati putere prin cuvant celor care exact asta asteapta. Fake News-urile tocmai pe acest principiu au fost create, pentru a atrage atentia si a starni lumea spre a le comenta si, astfel, pentru a le atrage in proces energia si puterea lor de creatie prin cuvant. Oamenii vor intelege pana la urma ca ceea ce rostesc aia creaza, aia manifesta, aia vor avea, dar, pana atunci, se pare ca trebuie sa se curete in profunzime de credinta luptei, adica de creddinta ce trebuie sa se opuna ca sa castige. Viitorul poate fi construit si cu armonie, nu doar prin opozitie, asa cum a fost pana acum. Cuvantul costruieste caramida peste caramida. Sa putem in cuvinte ce vrem sa traim, asta este baza pe care construim. Va multumesc pentru acest dialog, care se dovedeste a fi foarte util. Desigur, pe acest pamant traiesc miliarde dee specii, cati oameni sunt, si fiecare poate avea viziunea lui (si aproape chiar asa este, de aceea sunt atatea conflicte), insa, cu cat incepem sa intelegem cat mai multi ca ne putem sustine unii pe altii prin cuvant (mai intai) in creionarea unei viziuni benefice tuturor, cu atat aceasta viziune va prinde contur din ce in ce mai mult si o vom materializa din ce in ce mai repede si mai bine.

Din Grădina lui Dumnezeu: 31.03.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)