Tu iti meriti Invierea? Meriti Lumina Sfanta?

 

Dacă citești aceste rânduri, să știi că cineva s-a rugat pentru ca tu să ai acces la ele. Cineva s-a rugat ca lucrurile să se alinieze în așa fel, încât să fii ghidat către aceste informații.

În această lume plină de vești proaste, în care jurnalele de știri ne livrează zilnic informații care te fac să-ți fie frică de ziua de mâine, eu îți aduc vești bune.

Isus spune: „Nu vă fie frică!”

Sunt printre voi unii care au trecut în ultima vreme printr-o perioadă dificilă, în care au experimentat multă frică, îngrijorare, confuzie, în care au perceput tot felul de amenințări în jurul lor.

Eu vă spun tuturor: „Nu vă fie frică! Dumnezeu are totul sub control!”.

O mulțime de oameni sunt înlănțuiți/ pătați/ blocați de ceva sau cineva. Și o mulțime de oameni încearcă să ascundă acest lucru de ceilalți. Ei investesc foarte multă energie în a ascunde acest lucru de ochii celor din jur, dar nu-și dau seama că Dumnezeu vede foarte clar ceea ce ei încearcă să ascundă de alți oameni. Ei încearcă să cosmetizeze situația, să-și mascheze nesiguranța/ lipsa de încredere în sine/ sentimentul că nu au valoare/ convingerea să sunt niște ratați, etc, dar nu pot ascunde aceste lucruri de Dumnezeu.

Dumnezeu a fost acolo atunci când ei au luat niște decizii distructive din cauza nesiguranței, a lipsei de încredere în sine, a sentimentul că nu au valoare, a convingerii să sunt niște ratați, din cauza traumelor interioare nevindecate, Dumnezeu a fost acolo atunci când au călcat peste cadavre ca să avanseze, atunci când au mințit, au înșelat, au trădat ca să le-o ia înainte altora și să obțină mai mulți bani/ o funcție înaltă/ un statut social/ notorietate, etc. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

Noi toți avem „bubele”/ petele/ păcatele noastre.

Iar eu vă vorbesc de pe poziția unui om care are și el „bubele”/ petele/ păcatele lui. Eu știu ce gânduri îmi trec prin minte, eu îmi știu nesiguranțele, eu știu ce lucruri am făcut, deși nu ar fi trebuit să le fac. Eu știu ce efecte au avut anumite traume din trecut, știu ce am făcut fiindcă îmi doream cu disperare să fiu VĂZUT, să fiu iubit. Eu știu că am mers în locuri în care nu eram dorit și nici măcar acceptat, dar m-am dus fiindcă voiam să simt că sunt și eu cineva, că frecventez cercuri în care sunt oameni importanți.

Știți cum este când ești la o petrecere, mănânci ceva și se scurge pe tine, îți murdărești cămașa și apoi, până la finalul petrecerii, cei cu care vorbești nu se mai uită la tine când discuți cu ei, ci se uită la petele de pe cămașa ta?

Ei nu au fost martori la momentul la care ți-ai pătat cămașa, nu știu ce/cum s-a întâmplat, dar toți văd consecințele acelui incident, petele au rămas acolo, pe cămașa ta, toată lumea pe poate vedea.

Când mă uit la viața mea, îmi dau seama că este exact același lucru: consecințele unor decizii/ incidente/ traume din trecut au rămas ca niște pete care „se văd” pe mine (în mentalitatea mea/ comportamentul meu/ obiceiurile mele, etc). La prima vedere pare că totul este în regulă, dar dacă petreci mai mult timp cu mine începi să vezi acele „pete”. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Cei mai mulți oameni nu-și văd propriile „bube”/ pete/ păcate, nu sunt conștienți de ele.

Problema este că ceilalți le văd. E suficient să petreci ceva timp cu un om, ca să începi să-i vezi „bubele”.

Și sunt unii care arată cu degetul către alții, care-i critică/ judecă pentru „bubele” lor.

Azi vreau să vă anunț că bubele altora nu sunt „mai rele” decât bubele voastre. Pentru că atunci când ajungi la baza Crucii, o minciună este o minciună, indiferent că este vorba despre o chestiune pe care tu o crezi „minoră” sau una de mare gravitate.

Voi aveți asupra voastră „bube”/ „pete” din SITUAȚII TRAUMATIZANTE din trecut, din discuții în care v-ați simțit umiliți/ batjocoriți/ criticați/ respinși, din contexte în care v-ați simțit ignorați/ marginalizați.

Unii dintre voi vă pătați chiar acum, pentru că aveți relații SECRETE, pentru că sunteți implicați pe ascuns în lucruri lipsite de integritate.

Toate acestea lasă niște semne asupra voastră. Cu cât durează mai mult aceste relații/ situații secrete, cu atât mai mult vă pătați.

Și apoi mergeți la biserică purtând pe voi acele pete. Și apoi creșteți copii purtând pe voi acele „pete”.

Și chiar dacă după un timp acele relații/ activități secrete se încheie, petele respective rămân asupra voastră.

Voi sunteți în continuare afectați de acele secrete, dacă nu vă ocupați de ele.

Chiar dacă sunteți adulți, traumele din copilărie vă afectează viața profesională, socială, personală, fiindcă în interiorul vostru este un copil rănit de care nu v-ați ocupat.

Unii dintre voi vă lăsați părinții în urmă, vă mutați în altă țară, sperând că veți lăsa astfel și trecutul în urmă, dar asta nu se întâmplă niciodată: toate acele răni/ pete le purtați în/ pe voi, oriunde ați merge. Pentru 11 luni credeți că ați lăsat în urmă toată trauma copilăriei, dar apoi vine Crăciunul, mergeți acasă, ca să-l petreceți în familie și toate acele lucruri/ amintiri dureroase sunt răscolite din nou.

Toată durerea pe care ai simțit-o cu prima ta iubită din adolescență te-a marcat și pentru că la acea vreme nu ați comunicat și nu ați lămurit lucrurile între voi, ți-ai dus „petele” și incapacitatea de a comunica în căsnicia ta. În acest fel, ai pătat-o și pe partenera ta actuală. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

Dependențele de tot felul ne „pătează”.

Ne îndreptăm către acestea din curiozitate sau poate pentru că avem nevoie de ceva care să ne facă să ne simțim mai bine în momente dificile și ne spunem că nu e mare lucru, că putem ține lucrurile sub control.

Apelăm la diverse substanțe/ lucruri/ activități periodic, dar ne spunem că nu suntem dependenți, că e doar o chestie de moment.

Uneori reușim să ne eliberăm temporar de aceste dependențe, dar imedicat ce trecem printr-un moment mai greu, revenim la ele – este un ciclu pe care-l parcurgem la nesfârșit. De fiecare dată ne „pătăm” și mai mult și aducem aceste „pete” în familia noastră, în căsnicia noastră, în viața noastră profesională.

Tot ce este pentru tine mai important decât Dumnezeu este un fals idol.

FALȘII IDOLII pe care ni-i facem sunt și ei o sursă de „pete”.

Unii își fac un fals idol din dorința de a arăta ca un om de succes pe rețelele de socializare, alții își fac un fals idol din propria frumusețe, pe care o promovează pe rețelele de socializare folosind fel de fel de filtre și cosmetizări, alții își fac un fals idol din a poza în cuplul perfect, afișând o imagine falsă în public și în mediul virtual.

Unii își fac un fals idol din diplome și titluri de tot felul, masterate și doctorate.

Unii dintre voi ați fost „pătați” de oameni în care ați avut încredere – de părinți care v-au NEGLIJAT, de terapeuți care v-au ABUZAT, de pastori/preoți care au PROFITAT de voi.

Mintea, voința și emoțiile voastre au fost „pătate” de aceștia și v-au făcut să nu mai știți cine sunteți și ce vreți.

Propriile PĂCATE v-au pătat și ele. Ele vă țin blocați într-un spațiu în care vă simțiți mici, fără valoare, plini de rușine pentru ce ați făcut, vulnerabili. Și după ce aduni suficient de multe păcate, începi să te obișnuiești cu acel mod de a trăi, nu ți se mai pare nimic deosebit să păcătuiești din nou, într-o formă sau alta. Și îi încurajezi și pe alții să facă același lucru. Le spui că nu e mare lucru, că o dată nu se pune și așa ajungeți să vă sărbătoriți succesele prin „a vă face de cap”.

Și apoi vă pătați și propriii copii. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Unii dintre cei care sunt conștienți de „petele” lor au încercat diverse metode ca să se „curețe”.

Adevărata curățare/ transformare se produce în prezența lui Isus.

Nimic nu este prea mult/ rău/ distrus pentru El.

Iar cei atinși de prezența Lui nu uită de unde au plecat, nu uită cine au fost și ce au făcut în trecut. Nu uită că au avut petele/ păcatele/ depedențele lor, că au fost răniți, că s-au simțit pierduți și că în ei a avut loc o transformare, că acele pete/ păcate au fost curățate.

Isus are puterea de a aduce la viață ceea ce era mort.

Dacă în voi a avut loc acest gen de transformare, de ce unii dintre voi continuați să vă agățați de petele voastre din trecut, de ce continuați să vă agățați de rușinea de a fi fost cine ați fost, de ce continuați să vă reproșați că în urmă cu câteva decenii ați făcut niște alegeri proaste? De ce vă agățați de trecut?

Isus și-a făcut deja partea; de ce nu acceptați ceea ce v-a oferit? De ce nu vă faceți și voi partea voastră?

Ce zi mai bună decât cea de azi, pentru a accepta ceea ce v-a oferit Isus?

„Oricine trăiești în Christos devine un om nou. Vechea sa viață s-a încheiat; noua sa viață începe!”.

Adevărat vă spun vouă: acel Spirit care l-a făcut pe Isus să învie este același care vă ajută pe voi să aveți o nouă viață.

Ideea nu era ca Isus să vă ajute ca de la un om plin de „pete” să deveniți un om „curat”; în acest proces, Dumnezeu adaugă un „supra” la ceea ce era „natural”-ul vostru, astfel încât ceva supranatural să vă susțină în a funcționa ca un om nou și a da mărturie pentru transformarea uluitoare prin care ați trecut, astfel încât ceva supranatural să vă susțină în a-i ajuta pe alții care trec prin ceea ce ați trecut voi cu ceva timp în urmă.

Ceea ce vreau să vă transmit este că lui Dumnezeu nu-i pasă ce ați făcut în trecut, nu-i pasă cât de jos ați coborât. Nimic nu este prea mult/ rău pentru El. Oricând vreți să vă întoarceți către Dumnezeu, El vă primește cu brațele deschise.

Nu contează ce ați făcut în trecut. Dumnezeu vrea să vă susțină să deveniți un om nou. Depinde doar de voi să alegeți să vă întoarceți către El.

Dumnezeu vrea să aibă o relație apropiată cu tine. Și dacă tu ești dispus să-i dai inima ta, El te va ajuta să te schimbi.

Poți lua această decizie chiar acum, în acest moment. Poți să-l inviți chiar acum pe Dumnezeu în viața ta.

Dacă vei face asta vei mai avea parte de probleme? Da, dar nu vei mai fi singur niciodată. Dumnezeu va fi lângă tine. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Unii dintre voi simțiți că sunteți ca morți într-un anumit aspect al vieții voastre – fie că e vorba de căsnicia voastră, de zona financiară, de zona profesională sau de orice altă zonă. Simțiți că sunteți ca morți și nu vedeți să mai existe vreo șansă de înviere în acel domeniu.

Atunci când Dumnezeu a creat omul, i-a dat acestuia un loc al lui: Grădina Edenului, în care se simțea peste tot prezența lui Dumnezeu.

Prin natura ființei noastre - așa ne-a creat Dumnezeu - noi tânjim după prezența Lui în viața noastră. Iar când nu simțim prezența lui Dumnezeu sau când nu se simțim demni de prezența lui Dumnezeu, percepem un gol în interiorul nostru și încercăm să-l umplem cu tot felul de surogate.

Noi toți am făcut asta, într-un moment al vieții noastre. Noi toți ne-am folosit de tot felul de surogate pentru a compensa absența lui Dumnezeu din viața/ inima noastră.

Noi toți ne-am dori să fim în Grădina lui Dumnezeu, dar de multe ori ajungem în cu totul alt loc. De ce? Pentru că Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru și noi îl folosim pentru a face tot felul de alegeri iresponsabile/ distructive.

Oamenii îi acuză pe Adam și Eva pentru că au mușcat din fructul oprit, dar nu se uită la ei înșiși, nu se întreabă: „De câte ori am făcut eu o alegere proastă/ iresponsabilă/ distructivă în viața mea?”.

Dumnezeu a zis: „Puteți mânca orice din această grădină, dar nu vă atingeți de fructul oprit!”.

Eva a depășit limitele stabilite de Dumnezeu și a mușcat din fructul oprit. Și apoi a mușcat și Adam.

Și în viața noastră Dumnezeu a stabilit niște limite, iar noi le încălcăm în mod repetat. Noi „mușcăm” din tot felul de lucruri de care nu ar trebui să ne atingem, dacă l-am asculta pe Dumnezeu.

Dacă am funcționa în aliniere cu Dumnezeu, noi am alege să ne impunem singuri niște limite, astfel încât să rămânem în cadrul pe care ni l-a fixat Dumnezeu, să rămânem în Grădina în care prezența Sa este se simte peste tot.

Și acum vă întreb:

*Există zone ale vieții tale în care în prezent depășești limitele stabilite de Dumnezeu?

*Există în viața ta vreo relație care știi că nu este în aliniere cu Dumnezeu, dar pe care continui să o întreții?

*Există în viața ta profesională niște proiecte/ afaceri/ parteneriate care știi că nu sunt în aliniere cu Dumnezeu, dar continui să te implici în ele?

*Există lucruri pe care le faci pe ascuns, ca să-ți satisfaci niște pofte/ dependențe despre care nu vrei să se știe? (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

Adam și Eva nu sunt singurii care au depășit limitele stabilite de Dumnezeu, nu sunt singurii care nu l-au ascultat pe Dumnezeu.

Și eu am depășit aceste limite în viața mea. Și dacă ești sincer, vei recunoaște că și tu ai făcut asta.

Asta se numește „păcat”: a ieși din aliniere cu Dumnezeu, a depăși o limită stabilită de Dumnezeu – o limită stabilită pentru a te proteja. Iar când facem asta, ne separăm de prezența lui Dumnezeu.

Grădina Edenului, în care oamenii au fost plasați inițial, era un cadru în care li se ofereau toate resursele de care aveau nevoie și în care se simțea peste tot prezența lui Dumnezeu. Dar a fost stabilită o limită pentru ca Adam și Eva să poată rămâne în acel cadru, iar ei au depășit limita, au mușcat din fructul oprit.

Ei au ieșit din Grădina Edenului, ca urmare a faptului că au depășit acea limită. Prin ceea ce au făcut, ei s-au separat de Dumnezeu.

Atunci când trăiești în aliniere cu Dumnezeu, în locul în care te-a plasat Dumnezeu, nu îți faci griji pentru ce va fi în viitor, pentru că știi că El îți va furniza toate resursele de care ai nevoie, atunci când va veni momentul. Nu simți anxietate, pentru că știi că El îți va arăta la momentul potrivit ce ai de făcut și îți va furniza tot ce este necesar pentru a face acel lucru.

Dar pentru că noi încălcăm în mod sistematic limitele stabilite de Dumnezeu, am ajuns să trăim în anxietate, îngrijorare, frică, stres. Și ca să ne amorțim golul interior pe care-l simțim, trecem din relație în relație, din băutură în băutură, din aventură în aventură, din serviciu în serviciu, ne aruncăm în tot felul de distrageri și nimic nu astupă acel gol interior.

Nu ne dăm seama, dar ceea ce căutăm este prezența lui Dumnezeu, iar aceasta nu poate fi înlocuită de nimic altceva.

Acel gol interior nu va fi umplut decât dacă îl pui pe Dumnezeu acolo. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

O alegere nechibzuită – aceea de a depăși limitele stabilite de Dumnezeu - i-a scos într-o clipă pe Adam și Eva din Grădina Edenului, adică din spațiul în care se simțea peste tot prezența lui Dumnezeu.

Vi s-a întâmplat ca o alegere nechibzuită să vă facă să pierdeți într-o clipă „paradisul” în care erați – deși poate nici nu erați conștienți că sunteți într-un adevărat paradis - și să vă împingă într-un spațiu al suferinței, al întunericului?

O singură alegere nechibzuită poate să vă schimbe într-o clipă viața în cel mai dureros mod posibil.

Totul se poate schimba într-o clipă, ca urmare a unei alegeri nefericite.

Vedeți voi, atunci când am pierdut Grădina Edenului (adică acel spațiu în care se simțea peste tot prezența lui Dumnezeu) noi nu am pierdut doar florile și pomii care erau acolo; ne-am pierdut și pacea interioară.

Păcatul - adică o alegere care nu este în aliniere cu Dumnezeu - te face să-ți pierzi pacea interioară și să „câștigi” stres.

Când inviți păcatul în viața ta renunți la resursele asigurate de Dumnezeu și te alegi cu probleme.

Când inviți păcatul în viața ta renunți la puritate și te alegi cu tot felul de perversiuni.

Când inviți păcatul în viața ta renunți la liniște și te alegi cu panică.

Când inviți păcatul în viața ta renunți la o perspectivă mai înaltă asupra lucrurilor și ajungi să-ți plângi singur de milă.

Când inviți păcatul în viața ta renunți la alinierea cu prezența/ Voia lui Dumnezeu și te lași condus de voia ta.

Nu vi se pare că asta este o descriere exactă a lumii de azi?

(Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

„Chiar îmi place această persoană, vreau să am o relație cu ea!”

„Da, văd, dar această persoană nu este ceea ce vreau Eu pentru tine. Așa că va trebui să faci o alegere de tipul: «Facă-se voia mea!» sau «Facă-se Voia Ta!». Vei alege să-ți urmezi poftele/ dorințele tale sau să rămâi în aliniere cu Mine, să simți prezența Mea în viața ta?”, ne spune Dumnezeu.

Unii dintre noi suntem exact în această situație în prezent. Suntem pe cale să facem o alegere - indiferent că este una relațională sau de altă natură - care știm că nu este în aliniere cu Dumnezeu, dar suntem gata să renunțăm la prezența lui Dumnezeu în viața noastră, pentru o satisfacție de moment.

Eu am decis cu mai mult timp în urmă că nu vreau să mai fac alegeri care nu sunt în aliniere cu Dumnezeu, că nu mai renunț pentru nimic în lume la prezența lui Dumnezeu în viața mea. Și dacă vreunul dintre cei apropiați nu este dispus să se încadreze în limitele stabilite de Dumnezeu, n-are decât să plece singur din Grădină, fiindcă eu nu merg cu el.

Eu am ales să rămân în Grădină (spațiul în care simt permanent prezența lui Dumnezeu), indiferent ce fac ceilalți.

Dacă Dumnezeu nu este în acea afacere, nu mă bag.

Dacă Dumnezeu nu este în acea relație (de cuplu, de prietenie, de afaceri, etc), nu mă bag.

Dacă Dumnezeu nu este în acel proiect, nu mă bag.

Nu pun preferințele/ dorințele mele mai presus de prezența Sa în viața mea.

Preferințele/ dorințele tale nu-ți aduc niciodată mai mult decât îți poate aduce prezența lui Dumnezeu în viața ta. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Este vreunul dintre voi căruia i s-a întâmplat să vrea foarte mult să facă un anumit lucru, deși știa că nu este în aliniere cu Dumnezeu?

Știi clar că nu e în regulă ce faci, dar vrei mult, mult, mult să faci acel lucru.

Mie mi s-a întâmplat. Am făcut astfel de lucruri la viața mea.

Dar viața mi-a demonstrat că faptul că-l invit pe Dumnezeu alături de mine la serviciu, la sala de sport, pe stradă, la diverse evenimente, acasă, în familie, îmi aduce beneficii mult mai mari decât dacă mi-aș urma preferințele/ dorințele.

Sunt oameni care trăiesc în bula lor, se lasa conduși de ego, fac lucruri nechizbuite/ iresponsabile și spun că „sunt ei înșiși”, că „sunt autentici”. Sunt și oameni de 50-60 de ani care spun ceva la genul „Mie nu-mi spune nimeni ce să fac! Sunt om în toată firea!”.

Da, ai o anumită vârstă, dar continui să te lași condus de preferințele/ dorințele/ voia ta și acționezi iresponsabil!

O să vă spun ceva ce aș fi vrut să-mi fi spus și mie cineva când aveam 18-19-20 de ani: „Dacă trăiești în anxietate, stres, frică, îngrijorare, acesta este un efect al faptului că ai renunțat la prezența lui Dumnezeu în viața ta”.

Și vă mai spun ceva:

Imaginea voastră publică, succesul vostru pe rețelele de socializare, pe care unii dintre voi îl vânați cu înfrigurare, nu sunt mai importante/ valoroase decât integritatea voastră, decât prezența lui Dumnezeu în viața voastră.

Succesul vostru în carieră nu este mai important decât caracterul vostru.

Banii din contul vostru nu sunt mai importanți decât Chemarea voastră.

Planul vostru nu este mai important decât Planul lui Dumnezeu pentru voi, adică decât Menirea voastră.

Problema este că păcatele noastre (adică alegerile noastre care nu sunt în aliniere cu Dumnezeu) ne scot în afara Planului lui Dumnezeu, ne în depărtează de Menirea noastră. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Păcatele noastre (adică alegerile care nu sunt în aliniere cu Dumnezeu) ne pot scoate într-o clipă în afara Planului lui Dumnezeu pentru noi.

În mod similar, decizia sinceră, asumată de a-l invita pe Isus/ Dumnezeu în viața noastră ne poate aduce într-o clipă în aliniere cu Planul lui Dumnezeu, ne poate aduce într-o clipă într-un spațiu în care simțim tot timpul prezența Lui.

Dumnezeu poate lua ceea ce este întunecat în viața noastră și ne poate ajuta să ieșim la lumină.

Noi, oamenii, am pierdut ceva prețios într-o grădină – în Grădina Edenului, când Eva și Adam au ales să depășească limitele stabilite de Dumnezeu și să muște din fructul oprit.

Pe de altă parte, noi am câștigat totul într-o altă grădină – Grădina Ghetsimani, atunci când Isus a acceptat Planul lui Dumnezeu pentru el.

Știți ce înseamnă „Ghetsimani”? Înseamnă un loc unde ești supus unor presiuni.

Dacă însuși Isus a fost supus unor presiuni uriașe în acea grădină, știind ce urma să se întâmple și alegând să urmeze Planul lui Dumnezeu pentru el, de ce credeți că voi ar trebui să fiți scutiți de presiuni/ încercări în această viață? (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Este vreunul dintre voi care a simțit că a fost supus unor presiuni/ încercări foarte dure în ultima perioadă? Este vreunul care a trecut prin mari încercări din punct de vedere profesional, relațional, familial, financiar, etc?

Voi înțelegeți că cele mai frumoase perioade ale vieții voastre nu încep în momente de vârf, de mare succes, de bucurie, de victorie, etc?

Voi înțelegeți că cele mai bune perioade ale vieții voastre încep de fapt într-un spațiu al durerii, al suferinței, al presiunii, al persecuțiilor, într-o Grădină Ghetsimani?

Aceasta este o încurajare pentru voi: dacă în ultima vreme ați simțit că problemele/ încercările vin grămadă asupra voastră, din toate părțile, dacă oamenii care îți erau parteneri/ colaboratori de nădejde se poartă ciudat, dacă anumite lucruri care considerați că erau stabile/sigure par că o iau razna, să știți că ați intrat în Grădina Ghetsimani și că rezultatul va fi ceva care vă va face să avansați pe calea care înseamnă împlinirii Menirii voastre.

Ce se întâmplă atunci când strivești măslinele? Iese din ele un ulei prețios.

În acest proces nu e vorba de măsline, e vorba despre ce este în ele – uleiul. Măslinele sunt strivite ca să iasă uleiul din ele.

Mulți dintre noi nu vor să ajungă într-un spațiu în care sunt supuși unor presiuni/încercări, fac tot ce pot ca să scape de astfel de situații, dar dacă ei ar accepta să rămână în acel spațiu, dacă ar accepta ceea ce le-a dat Dumnezeu, ar ieși din ei ceva prețios.

Nu este vorba despre cine ești, ce educație/ funcție/ poziție/ statut/ avere ai, este vorba despre ce este în interiorul tău. Cele mai prețioase aspecte ale tale ies la suprafață atunci când ești supus unor mari presiuni. Cea mai evoluată Versiune a ta este aceea rezultată în urma experimentării unor încercări dificile.

Tu nu ai ce să-i înveți pe alții dacă nu ai trecut prin niște experiențe/ încercări de pe urma cărora ai învățat lecții valoroase, ți-ai deschis inima, ai învățat ce înseamnă compasiunea, ai devenit mai înțelept. (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

 

Nimeni nu s-ar simți inspirat de Versiunea mea din trecut, care a făcut o mulțime de alegeri nechibzuite/ iresponsabile, dacă acum, când povestesc despre acele lucruri, nu aș fi Versiunea mea evoluată, care a învățat din acele greșeli din trecut și care face alegeri în aliniere cu Dumnezeu.

Eu am devenit Versiunea mea de azi ca urmare a unor încercări, a unor experiențe dure, în care Versiunea mea din trecut a simțit că Dumnezeu o zdrobește.

În astfel de situații noi avem impresia că „Dumnezeu ne pedepsește”/ „Dumnezeu ne părăsește”/ „Dumnezeu nu ne iubește”, dar de fapt exact atunci Dumnezeu ne clădește.

Faptul că suntem supuși unor presiuni mari este semnul că Dumnezeu ne pregătește pentru a ne împlini Menirea. Faptul că în ultimele luni sau în ultimii ani ai simțit că ești zdrobit/ stors până la ultima picătură de vlagă este semnul că ești în plin proces de transformare, că este scoasă la lumină o Versiune mult mai bună a ta.

Poate că într-o astfel de perioadă tu spui „Doamne, sunt distrus! Nu mai știu ce înseamnă să simți bucuria, nu mai știu cine sunt, viața mea este praf!”.

Iar Dumnezeu îți răspunde: „Foarte bine! Asta e și ideea! Nu este nevoie să-ți amintești cine ai fost, fiindcă atunci când voi termina de lucrat cu tine, vei fi cu totul alt om!”.

Nu încercați să scăpați din acel spațiu în care sunteți supus presiunii, din propria Grădină Ghetsimani! Rămâneți în acel spațiu al presiunii extreme, nu părăsiți Grădina, fiindcă prezența voastră acolo are un scop! (Michael Todd) Traducerea Mihaela Dan

21.04.2025