Canicula de Canicula, dar nu si la munte

 

Dupa ce in noiembrie 2015 ne-am mutat din Bucuresti in Gradina din Ardeal, in cei aproape 5 ani cat am locuit acolo, am monitorizat comparativ temperaturile pe care le aveam acolo fata de capitala. Si am constatat ca erau cam aceleasi. 

Crezusem noi ca, odata mutati intr-o regiune de dealuri, aveam sa regasim temperaturi mai potolite fata de Bucuresti. N-au fost. Canicula era la fel vara, asa cum gerurile erau la fel iarna. Ploua in Bucuresti, ploua si la noi, in Ardeal. Ningea la noi... in fine, nu prea ningea, ce-i drept, dar nici in Bucuresti nu prea ningea, asa ca.....  :)

Nici nu era o diferenta prea mare de altitudine, caci noi ne alesesem o zona care sa ne intruneasca toate conditiile pentru un gradinarit de succes, iar altitudinea era una din variabilele de care tinusem cont cand am ales locul. Gradina din Ardeal era pe la 330 m altitudine, in timp ce Bucurestiul este la 30 m altitudine, deci o diferenta de 300 m.

Acum, dupa ce ne-am mutat in varf de munte, comparam temperaturile din Predeal cu cele din Bucuresti. 

Evident, asa cum nici nu se putea altfel, exista o diferenta majora de temperatura, atat vara cat si iarna, daca e sa ne referim doar la cele doua extreme. Asa cum si diferenta de altitudine este de trei ori mai mare. Predealul este orasul aflat la cea mai inalta altitudine din Romania, respectiv, la 1100 m deasupra marii. Asadar, fata de Bucuresti, exista o diferenta de peste 1070 m.

In consecinta, nici o canicula nu va fi cu adevarat canicula la Predeal. 

In nici un caz nu poate fi ca in Bucuresti. In cei doi ani de cand locuim aici am constatat o diferenta de temperatura de cam 10 grade in medie (mai mica la noi fata de capitala). Si vara, si iarna. Si ziua, si noaptea.

Asa se face ca acum, in perioada mult trambitatelor coduri rosii de canicula, la noi nu se confirma. 

Este cald, da, dar nu este sufocant. Nici vorba de lipsa de aer, de transpiratie stand pe loc, de curs apele pe corp ca la sauna. 

Mai bate vantul, mai fosneste padurea, mai vin nori, mai si ploua dupa amiaza, asa ca aceasta asa-zis canicula se simte mai ales dimineata si in jurul pranzului, cand soarele usuca padurea de roua sau ploi si este umezeala in aerul cald, ceea ce face ca temperatura resimtita sa para mult mai fierbinte. 

Dupa amiaza, aburii care s-au ridicat din padure, ca fuioarele albe de fum, se prefac in nori care calatoresc peste vaile si culmile montane, luati de curentii de altitudine si care apoi se descarca in averse mai scurte sau mai bogate, dupa caz, pentru ca a doua zi sa o ia de la capat.

Am salvat de pe internet pozele de mai jos din perioada caniculara a lui iulie, dar si cateva print-screen-uri de pe telefon cu temperaturile comparative pentru Predeal si Bucuresti. Le-am centralizat intr-un tabel excel pentru o analiza mai rapida si puteti sa vedeti si voi datele.

Deci, din fericire, aici nu se simte canicula. Aici abia a venit vara! :)))

Iulie si august montane sunt luni de vara calda, placuta, frumoasa, iar septembrie poate fi considerata un fel de vara indiana pe timpul zilei, caci serile incep sa fie racoroase, dand primele semnale de pregatire pentru iarna ce urmeaza. 

Iernile de aici sunt cu zapezi mari, abundente, care se depun in paturi groase, numai bune de facut oameni de zapada, de derdelus sau de schiat, sau chiar si numai de fotografiat si de bucurat sufletul. 

Dar, revenind la canicula, trebuie sa mentionez ca oricat de cald ar fi afara in zilele de vara, noptile sunt mai racoroase, astfel incat noi nu renuntam niciodata la pilota. Da, da, nici in iulie-august. Zidurile exterioare ale blocului in care locuim sunt groase de aproximativ 70-80 cm si mentin foarte bine caldura afara vara, asa cum o mentin inauntru iarna. 

Temperaturile de noapte oscileaza vara afara in jur de 10-12 grade, uneori chiar si mai putin, asa cum a fost cazul unor nopti chiar si cu 5 grade in perioada 25-27 iulie, atunci cand au fost ploi abundente si furtuni in toata tara. La noi doar a ploua, n-au fost furtuni, doar temperaturile au scazut binisor. 

Asadar, racoarea din casa, mentinuta constant pe timpul verii, este binevenita, este chiar de dorit un 23 de grade dupa o plimbare indelungata prin 28 grade afara, prin soarele torid. Tot atat de binevenita cum este iarna caldura din calorifere, mentinuta constant in interior, dupa plimbarile prin gerurile iernii. 

Zidurile groase ale cladirii in care locuim sunt cele care mentin aceasta stare de fapt si care ne aduc acest mare beneficiu termic, indiferent de anotimp. Asa cum am avut si in Gradina din Ardeal, caci si zidurile acelei case in care am locuit atunci erau groase de peste o jumatate de metru. 

Ieri chiar imi spunea mama la telefon ca ea, la Bucuresti, tine geamurile inchise peste zi, ca sa nu intre caldura in casa, in timp ce noi, la Predeal, tinem geamurile deschise peste zi, ca sa mai intre caldura de afara in casa. :)))

In concluzie, daca veti alege sa petreceti concediul de vara la munte, neaparat sa va luati si haine de toamna pentru serile in care veti dori sa va plimbati - pe acolo unde nu se plimba ursii. :)))

Dupa un calup de poze, printre care si cateva cadre luate de la fereastra, cu lumina de miere a apusului de azi, 18:30, voi pune si un material scris de Adrian pe blogul lui referitor la aceasta tema, cu trimitere la asa-numitele schimbari climatice mondiale, care chiar se intampla. 

„Transformarile climatice   

Una dintre temele foarte disputate in prezent este despre ceea ce consideram a fi schimbari climatice, mai nuantat, incalzire globala. Am sa impartasesc si perspectiva mea. Nu sunt savant in domeniu, dar am o minte orientata stiintific si o memorie care ma ajuta sa includ mult din propria experienta.

Pentru a aborda un astfel de subiect si a ajuge la concluzii cat mai realiste, este bine sa lasam la o parte ideologiile dictate de diverse agende, contra-ideologiile generate de prejudecati si reactii emotionale, dar si nihilismul, si sa pornim la drum cu o minte cat mai curata si in echilibru.

Astfel, daca (de exemplu) cineva are in locatia sa cateva zile de temperatura mult mai rece decat in mod obisnuit, sau, dimpotriva, mult mai calda, este recomandabil sa nu traga imediat concluzii ca vine o era glaciara sau o desertificare globala.

De asemenea, este bine sa intelegem ca o crestere/scadere a temperaturii medii globale (dupa cum este calculata integrativ cu datele colectate de o multime de senzori de pe glob) nu este echivalenta cu o crestere/scadere constanta peste tot pe glob. Planeta este un sistem complex, care tinde sa echilibreze cresteri de temperatura in unele locuri cu scaderi in altele.

Daca insa datele integrate pe o multime consistenta de senzori indica o crestere, daca ghetarii se topesc treptat, nu este ilogic sa concluzionam ca exista o crestere a temperaturii medii globale, chiar daca, din motivele expuse in paragraful precedent, variatia este foarte mica. Local insa, se poate simti foarte puternica, fie in sens de incalzire, fie in sens de racire.

Eu insa nu doresc sa analizam ideea de incalzire globala, in primul rand, este un demers destul de nepopular din cauza diverselor agende si ideologii ale unor cercuri ce doresc sa controleze dezvoltarea umana, sau, care neaga realitatea. Mai degraba, doresc sa evidentiez ideea de schimbare a tiparelor climatice care, de exemplu, erau destul de constante in anii 60, 70 si o parte a anilor 80.

Ar mai fi ceva… Cand vorbim de schimbare climatica, chiar si de incalzire globala (un termen totusi nu foarte potrivit dupa cum am evidentiat mai sus), nu inseamna ca unele dintre aceste manifestari nu au avut loc si in trecut, cu recorduri chiar mai mari de temperatura. Dar, atentie, atunci au fost evenimente singulare, exceptii, pe cand acum au devenit o norma. De aceea vorbesc de masurarea integrativa (in spatiu si timp) a temperaturii si nu de esantioane cu valori de exceptie.

De exemplu, daca am avut recorduri de temperatura mare intr-o anumita zona in ultimele doua decenii, dar acum 70 de ani au fost cateva zile in care temperatura a fost mai mare, aceasta nu invalideaza ideea de schimbari climatice majore in prezent.

Am sa vorbesc acum din experienta personala, din propria mea memorie a evolutiei climatice in zona romaneasca.

In anii 60 si 70, daca temperatura depasea 30 de grade in Bucuresti (si se intampla cu putine grade), consideram ca era deosebit de cald. Anotimpurile erau destul de clar definite, aveam chiar zapada buna in oras iarna.

In cea mai mare parte, lucrurile au continuat in acest mod, cu mici exceptii, pana spre iarna anului 1984. Atunci a fost o iarna deosebit de aspra, peste ceea ce eram obisnuiti, si am avut un vecin care era in armata si spunea ca multi camarazi au suferit degeraturi si vatamari permanente dupa acea experienta.

In 1985 am intrat si eu in stagiul militar inainte de facultate. A urmat iarasi o iarna foarte grea, cu intreruperea circulatiei si a scolilor, chiar s-a intamplat si ceva hazliu (privind retrospectiv) cand ghereta mea de paza a fost doborata de vant si nameti.

Apoi, pentru prima data de cand stiam, in acea vara a anului 1986 au fost saptamani la rand in care am avut mai mult de 40 de grade (masurate in acelasi mod ca in anii precedenti). A fost cu adevarat un soc si nu doar imaginatia unor rataciti. Ca urmare, propaganda statului din acea vreme inducea ideea ca imperialistii americani au lansat rachete in spatiu si au gaurit stratul de ozon. Deci, schimbarea a fost remarcata la nivel de stat. Nu exista atunci conceptul de incalzire globala.

Apoi totul a inceput sa se schimbe. Tiparele anotimpurilor s-au amestecat si distorsionat si am ajuns practic la doua anotimpuri majore, episoadele de caldura extrema (dar si de frig extrem) sunt din ce in ce mai dese, iar fenomenele au fost observate la nivel de planeta.

Unele surse asociaza inceputurile evidente ale schimbarilor cu fenomenul astrologic de aliniere a planetelor intr-o anumita geometrie in anul 1987 (convergenta armonica). Nu dezvolt aceasta directie sau altele de natura oculta si ezoterica, dar spun ca din perspectiva mea, in cuvinte simple, schimbarile climatice evidente au depasit un prag major de vizibilitate incepand cu anii 84, 85 si au continuat sa se amplifice pana in prezent. Nu am nici o indoiala si, mie personal imi este foarte clar.

Bineinteles, cercurile elitiste ale celor ce vor sa controleze lumea au speculat agenda climatica pentru a isi indeplini obiectivele. Vedem tot felul de idei absurde care sunt mai periculoase decat schimbarile climatice in sine. Totusi, reducerea poluarii, cooperarea globala in distribuirea echitabila a resurselor, interventia pentru sustinerea naturii, cand sunt cu intentii bune, umaniste si cumpanite, sunt foarte de dorit si necesare.

As dori sa mai detaliez putin in ceea ce priveste anunturile meteorologilor despre temperatura, temperatura resimtita si alte detalii.

Sa vedem mai intai ce proces este masurat de parametrul pe care il numim temperatura ?

In cuvinte simple, sa spunem ca temperatura este o masura a agitatiei atomilor si moleculelor materiei. Mai exact, a energiei lor cinetice. Bineinteles, vorbim de o medie, deoarece avem o distributie a energiei si nu chiar o constanta.

Atunci cand razele solare vizibile si invizibile (unde electromagnetice) trec prin spatiul cosmic, ele transporta desigur si energie. Cand ajung pe planeta, se produce un transfer si o conversie a energiei solare in agitatie (miscare) a atomilor si moleculelor materiei planetare sub incidenta, inclusiv a atmosferei. Astfel, avem o crestere a temperaturii solului, apelor, obiectelor si atmosferei.

Unele medii transfera/stocheaza mai multa caldura (energie), altele mai putina. Apa retine mai multa caldura decat aerul, solul mai multa caldura decat apa.

Acum, cand se masoara temperatura oficial, se masoara in anumite conditii de referinta gandite de specialisti (la umbra, la 2m de sol). Si totusi, de ce oamenii reclama deseori ca este mult mai cald (sau mai frig)?

In afara conditiilor diferite (de exemplu, asfaltul si masinile se incalzesc mult mai puternic, absorb mult mai multa energie solara), mai sunt si variatii privind expunerea la soare. Daca avem temperatura aerului de 30 de grade, dar simtim ca este mult mai cald, este bine sa intelegem ca pielea noastra interactioneaza atat cu aerul cat si cu razele solare. Exista un schimb de energie (care da ecart de temperatura) atat cu aerul cat si cu razele solare incidente.

Astfel, daca aerul are 30 de grade, dar noi stam la umbra, nu vom simti foarte cald pe partile expuse (in rest, depinde de imbracaminte, micro-efect de sera si altele), pentru ca temperatura corporala este mai mare decat temperatura aerului, astfel incat chiar putem sa avem o foarte usoara si poate isesizabila racorire. Nu trebuie sa uitam insa ca razele solare sunt si reflectate si patrund chiar si la umbra cu o anumita energie (lumina naturala din incaperi de exemplu).

Daca insa aerul are 30 de grade si stam la soare, avem o infuzie majora de energie de la razele solare, cea care creste temperatura pielii si face sa simtim ca si cum am avea o temperatura a aerului mult mai mare (ceea ce nu se confirma).

Nu trebuie sa uitam nici de umiditate. Umiditatea aerului influenteaza major transferul de energie (si temperatura) cu pielea expusa. Acest lucru este destul de clar pentru cine a fost in zone tropicale, cu energie solara intensa si aer foarte umed. Poti avea 25 de grade temperatura aerului, dar sa simti ca si cum ar fi 40 de grade.

Daca este frig, 4 grade cu umezeala mare se pot simti mai greu de suportat decat -10 grade cu aer uscat sau chiar – 20 la soare. Totul are legatura cu modul in care energia (agitatia moleculara a aerului si apei si energia fotonica si electromagnetica solara) este transferata in/din corpul uman (piele). Agitatia atomica si moleculara (caldura) este transmisa mult mai rapid prin apa (umiditate) decat prin aer uscat. Reciproca este valabila pentru pierderea caldurii corpului. Mai sunt si alti factori organici (de exemplu transpiratia, materialele hainelor) dar este suficient sa analizam atat.

Sa mai spunem de situatia in care avem vant, acesta accentueaza senzatia termica, fie in rece, fie in cald, in functie de ecartul termic (diferenta de temperatura) intre aer si piele, precum si procentul de umiditate a aerului. De exemplu, un vant puternic la – 20 de grade poate determina senzatii de – 40 de grade. Foehn-ul, vantul cald si uscat din Elvetia, Austria, parti din Germania si alte zone, da senzatia de mare caldura in primava timpurie in zone in care iarna nu este de neglijat. Vorbesc din experienta personala.

In plus fata de cele de mai sus, avem in prezent o infuzie sporita de la un soare in mare activitate, avem alte energii electromagnetice galactice, avem alinieri si cicluri ale Pamantului care, spun unele surse, genereaza marea majoritate a schimbarilor climatice, in vreme ce poluarea si activitatile umane un procent mult mai mic (poate mai mic de 20 %).

Oamenii de stiinta care cer o abordare echilibrata, orientata catre valori umane si nu ideologii si alte interese deviante, masuri treptate si convergente cu expunere publica a celor ce se stiu dar sunt suprimate (ciclurile planetare/solare si galactice de exemplu) ar trebui sa fie ascultati si sprijiniti.

Bineinteles, mai exista si diversi factori care adauga la ceea ce pare a fi un haoes climatic, respectiv efectul de sera, poluarea electromagnetica fara precedent, tehnologia de control a vremii, particulele in suspensie din aer (poluare, nisip, praf, cenusa…), incendii de vegetatie naturale si mai putin naturale si altele. Dar sa nu complicam subiectul.

Ar mai fi ceva de meditat. Am sa fac o analogie care insa poate fi si situatia in sine uneori. Sa presupunem ca avem o asociatie de oameni bine intentionati care militeaza pentru ingrijirea naturii. Ea functioneaza pe baza de donatii si, rareori, primeste subventii oficiale. Un miliardar mai putin bine intentionat doreste sa compromita o astfel de organizatie. Prin intermediari, el trimite donatii consistente. Organizatia prietena cu natura foloseste donatiile fara a sti ca provin de la miliardar, in diverse proiecte. Apoi, intr-o zi, o stire pe surse ajunge in presa… Oamenii afla ca organizatia respectiva a fost sponsorizata de marele dusman. In loc sa vada ce s-a intamplat, sa evalueze efectiv actiunile organizatiei, ei tind sa stigmatizeze totul. Si iata cum actiunile benefice pot fi sabotate atunci cand lasam la o parte obiectivitatea in favoarea prejudecatilor si emotiilor.

Eu ma opresc aici, cu speranta ca, poate, unele nelamuriri si-au gasit un raspuns in randurile de mai sus. Exista bineinteles si materiale mult mai elaborate si stiintifice care sunt (si speram sa ramana) publice, oameni de stiinta care mai au etica, obiectivitate si constiinta. Sa fie de folos.”

Autor: Adrian Pascanu, Sursa: Blogul Albastru Arcturian

https://albastruarcturian.wordpress.com/2023/08/01/transformarile-climatice/

04.08.2023