Bunataturi din Ardeal. Din Predeal.

Amandine. A-MAN-DI-NE. Fix asa. 

Nu, nu-i nici o greseala. :))))

De fapt, au fost mini-amandine, dar sa nu ne pierdem in detalii. 

Sa incepem cu inceputul, caci povestea bunatatilor a inceput inaintea amandinelor cu... varza murata! :)

Va mai amintiti de cele doua verze mici, puse la murat in cele doua borcane, in 22 octombrie? Ei bine, in urma cu doua zile, pe 02 noiembrie, deci, dupa exact doua saptamani, au fost gata murate, bune de consum!

Le-am testat, le-am gustat si am concluzionat ca este timpul sa le introducem in meniu.

Asa ca, mai intai, am mutat in doua castroane si am bagat in frigider toata varza murata, cu tot cu zeama ei nemaipomenita, o licoare dumnezeiasca, nu altceva, apoi am inceput dezbaterile privind meniul potrivit. Ca asa facem noi, dezbatem in sedinta, deliberam, supunem la vot si, asta e, aplicam. :)

Ne-am gandit si razgandit, ne-am sucit si rasucit,  am propus amandoi cand una, cand alta, hotarati sa alegem cea mai buna varianta de meniu, care sa puna maxim in valoare acest nou ingredient deosebit de apetisant.

Si, tot gandindu-ne noi la una, tot gandindu-ne la alta, ne-am simtit atat de epuizati, incat am considerat ca este cazul sa facem o pauza si sa compensam efortul gandirii cu ceva special, de sarbatoare. 

Si, cum tocmai descoperisem pe blog ca, fix in urma cu trei ani, pe 02 noiembrie 2019, cand locuiam noi in Gradina din Ardeal, ma rasfatasem cu niste nemaipomenite amandine, din acelea de la Lidl, despre care stiti deja, sunt cele mai bune amandine ever, reginele amandinelor dintotdeauna, i-am aratat pozele si lui Adrian, ca doar nu era sa compatimesc de una singura. :)))

In urma acestui gest absolut nevinovat, va jur, n-am avut absolut nici un gand sau vreo pofta de amandina, nuuuuu....... nici una!..... deci, cum-necum s-a intamplat....... cand Adrian a coborat sa cumpere ceva nesemnificativ, un rasfat simplu, care sa compenseze efortul gandirii meniului potrivit cu varza murata, asa cum v-am zis, s-a oprit si pe la cofetaria Carmen, unde.... ce credeti ca a gasit? Aceste nevinovate mini-amandine! :)))

Si le-a luat, cum sa nu le ia? Adica, dupa ce ii aratasem pe blog amandinele din urma cu trei ani, sa nu le ia? Era clar ca acolo erau niste energii de transmutat, de buna seama, altfel nu ma duceam eu fix la postarea aia,  din atatea mii de postari cate sunt pe blog, nu? :)))

Acum pot sa va confirm fara nici o eroare. Mini-amaninele cele inchise la culoare sunt suuuuper-bune, foarte insiropate, mirosind teribil a rom si a vanilie! Celelalte, mai deschise la culoare, sunt facute cu cafea sau cu ness, si sunt un pic mai cremoase, potrivite celor care prefera prajiturile mai cremoase. 

Dar, nah, asta e, m-am sacrificat tot eu si le-am mancat si pe acelea. Doar nu era sa le aruncam, nu? :))

Asadar, dupa ce am dat gata dintr-o lovitura amandinele alea teribile de alaltaieri, miercuri 02 noiembrie, ieri am continuat sa deliberam toata ziua asupra meniului despre care va vorbeam. Ca, amandine cu varza murata nu prea se asorteaza, nu.

Varza murata era deja la frigider, iar borcanele erau goale, asteptand urmatoarea tura. 

Asa ca, pe langa ingredientele necesare meniului special, de sarbatoare, am trecut pe lista si alte verze, pentru pus din nou la murat. Doar ca, de data asta, Adrian nu a mai gasit doua verze mici, ca data trecuta, ci una foarte mare, imensa, cu care am umplut ambele borcane. Dar sa nu anticipez.

Cum ramasesem cu niste cartofi in casa, de cand am facut galustele cu prune - va amintiti, da? -  ne-am zis ca ar cam fi bine sa inventam un meniu in care sa-i folosim. 

Zis si facut. A mai cumparat Adrian una-alta, din ce ne place noua mai mult si mai mult, asa ca azi, dupa ce ne-am intors din plimbarea noastra de dimineata, m-am apucat de pregatit pranzul.

Dupa cum ati observat, postarile mele despre mancare sunt doar atunci cand apare ceva "inedit" in meniu. Cum noi, de obicei, mancam zilnic numai caviar sau prana cu prosecco, schimbandu-le intre ele, prin rotatie, una cu alta, dupa cum ne plictisim, mi-am zis ca nu o sa postez numai caviarul nostru banal si nici prosecco-ul amarat, ca sa ne facem de ras si sa ne vorbeasca lumea ca nu ne permitem si noi ceva mai de doamne-ajuta, o pizza sau un cartof la cuptor, ceva sofisticat, adica. :)))))

Asa ca postez numai atunci cand apare in peisaj o pizza sau un meniu de sarbatoare, cum este acesta pe baza de cartofi, branza si oua, ca doar ne stiti, noi numai cu delicatese sarbatorim, cu raritati, cu pretiozitati din acestea opulente, ostentative, cu arogante din acestea din lumea buna, nu ne afisam cu orice. 

Adica, nah, sa postez chiar in fiecare zi caviarul si paharele cu prosecco ar fi chiar penibil, ar zice lumea ca-i vai de capul nostru, chiar n-avem si noi nimic luxury cu care sa ne laudam pe blog? Ca pe facebook oricum nu mai sunt de peste un an, din august 2021, mai exact.

Deci, de aceea acum am optat tot pentru acest meniu sofisticat, cel mai luxury din toate cate sunt, pentru ca vrem sa parem si noi mai snobi, mai speciali, mai ca toata lumea buna, nu ca toti sarakii pamantului, care mananca zi de zi numai caviar si beau numai prosecco, numai pe furis, sa nu se faca de ras, ca altceva nu-si permit. :)))

Dupa ce am pregatit toate partile componente ale meniului nostru sofisticat, am facut si o poza mareata, de fapt mai multe poze marete, cu care sa ne laudam si noi ca ne permitem, asa cum poate nici macar regii si reginele pamantului nu-si permit! 

Un rasfat culinar galactic si magnific, cum altul nu-i, a fost cel preparat de mine astazi, ca sa stiti! O combinatie unica si irepetabila! Nuuu, nu incercati, ca nu va iese! Este numai pentru bogati! Pentru elita mondiala, pentru regi si regine. :)))

Pentru a nu avea mustrari de constiinta si ca sa nu-mi fac karma fara sa fiu vinovata, am facut in prealabil un pact ocult cu Seful Ocultei Supergalactice, Capi di Tutti Capi, Cantarul meu, de la care am primit aprobare de meniu si o Adeverinta de sarbatoare. 

Da, cica doar asa mi se vor trece cu vederea toate abaterile de la norma impusa de el in mod obisnuit, cea pe care reusesc s-o respect cu greu, mancand zilnic doar caviarul ala fara gust si band zilnic doar prosecco ala fad, de care m-am plictisit. 

Dar, ce sa fac, daca asa imi impune Cantarul meu?! N-am ce sa fac! Trebuie sa ma supun, altfel imi face tot felul de scheme dubioase, imi tine sedinte interminabile, ma tine peste program numai cu prana si apa plata cu lamaie si ma obliga si la sport, peste 6000 de pasi zilnic!  

Asadar, avand Adeverinta de sarbatoare la indemana, drept justificare, am putut savura azi cele pregatite, conform meniului stabilit: piure de cartofi cu unt, spanac congelat, gatit la aburi, apoi amestecat cu unt si cu felii de usturoi si un pic de sare, alaturi de felii de telemea de oi, masline negre si oua ochiuri, moi, suculente. 

Si sa nu uitam, desigur, salata de varza murata, taiata fideluta, vedeta meniului nostru imperial-galactic, sofisticat, numai pentru snobi si elita oculta, ingredient scump si rar, numai pentru bogati, cum am zis, care a incununat acest festin de zile mari, cu care am sarbatorit..... aaaa..... am sarbato.... uppsss, nu mai stiu ce-am sarbatorit azi....! :)))

Stati putin, o sa va arat mai intai toate pozele, tot mezanplasul, tot dichisul, si poate o sa-mi imi amintesc ce-am sarbatorit..... :))

Alaturi de noi a sarbatorit si Bubulinuta, bineinteles! 

Daaaa, si ea a degustat meniul nostru special! 

Ne-a zis ca si ea s-a saturat de atata caviar si prosecco in fiecare zi, fir'ar sa fie, ca parca am fi ultimii saraki de pe pamant, chiar nu putem si noi sa facem cate un dezmat din acesta, culinar, mai des? Cu un cartof, acolo, cu un ou sau cu o bucatica de branzica, ca la bogati?!  Doar caviar si prosecco zilnic? Chiar ii vine sa vomite de la atata caviar si prosecco, pe bune!

A zis ca oricum, s-a hotarat si ea, ca si mine, ca de maine sa treaca la apa plata cu lamaie, asa ca a venit la fix meniul asta luxury, elitist, pentru a sarbatori trecerea la noua Dieta de toamna, ca e cam... "pufoasa"! :)))

Aaaaaa!!!!! Da!!!! Vedeti ce bine e sa ai o Bubulina la casa omului? 

Mi-am amintit ce am sarbatorit azi! Trecerea la noua Dieta de Toamna, desigur! Ufffff.... cum de-am putut uita?! :))))

Dupa ce am servit masa, m-am apucat sa pregatesc si varza aia uriasa pe care o cumparase Adrian dimineata pentru cele doua borcane eliberate. Dureaza doua saptamani pana se mureaza, deci, tocmai bine, avem timp suficient ca sa o consumam pe cea din frigider, gata murata. 

Noua Dieta de Toamna trebuie sa includa si varza murata, desigur,  altfel nu concep!  

Iar daca Seful Ocultei, Capul di Tutti Capi, Cantarul, ma trece iar pe dieta lui fara gust, banala, cu caviar si prosecco, chiar ma revolt si chem politia! 

Ok, caviar sa fie, daca trebuie, prosecco sa fie, daca sunt obligata, ce sa facem, ne sacrificam daca trebuie, dar macar sa ni se permita si noua din cand in cand, macar, asa, ca un rasfat, ca o delicatesa, ca o recompensa majora, elitista, luxury si doar pentru sofisticati, rasati, clasati si pensati, si niste varza murata, dom'ne, ca altfel ne suparam! 

Adica, ce? Si noi vrem sa facem parte din lumea buna, nu numai altii! Vrem si noi sa ne laudam pe.... era sa zic pe facebook..... ca instagram nici n-am.... pe blog, nah! Noi de ce nu? Doamne, adica de ce sa nu putem si noi sa facem o figura buna cu un cartof fiert, classy, cu o maslinuta extravaganta, cu un ou ochi de fite sau cu o omleta luxury? Toate "mistice" si "high vibration", ca era sa uit. :))))

Adica ce? Noi sa nu putem accede la clasa elitista? High class? Avem aceleasi drepturi, pardon! Ne-am saturat sa fim nevoiti sa ne tot ascundem rusinati de caviarul nostru amarat si de prosecco-ul nostru chior!

Vrem sa iesim si noi in fata ostentativ cu ceva rafinat, stilat, elitist si sofisticat! Vrem sa ne laudam si noi, dom'ne, cu chestii pe care nu le-a vazut Parisul! Da! 

Deci, sa fie clar, la orice putem sa renuntam, chiar si la amandine, dar la varza murata nu! Am zis!

Mai ales ca am pus la murat o noua tura. :))))))

04.11.2022