„Mi-e dor de
tine, însă tu nu ştii… iar dorul meu se pierde-n infinit…
Aş vrea s-auzi
tot ce nu pot să-ţi spun, tot gândul meu în noapte risipit.
Nu îndrăznesc
aproape să te chem şi nici măcar în vise nu te strig.
Ce să-ţi ofer
din mine ca să vii? În mine-i întuneric şi e frig.
Doar
frumuseţea mea nu e de-ajuns. Prea multe lacrimi se ascund sub ea,
Prea multe
amintiri mă urâţesc. Le-aş şterge din trecut dac-aş putea.
Însă nu pot,
iar sufletul mi-l simt împovărat de lanţurile lor,
Căci prea
fragile-s aripile lui ce se ivesc din dorul călător.
Nu pot să zbor
spre tine, nu-ndrăznesc… sunt mult prea multe legi ce mă opresc
Şi nici nu pot
în vise să te chem, doar în secret la tine mă gândesc.
Nu vreau să-ţi
tulbur sufletul nicicum, chiar dacă-l simt vibrând ca şi al meu
Şi-ncerc să
stau departe cât mai mult, dar… ştii tu oare cât îmi e de greu?...”
Aşa vorbeam cu tine nu
demult, iar inima în piept îmi suspina,
Nu-nţelegeam nimic din ce trăiam, n-aveam curaj să vreau să fiu a ta,
Mă-mpiedicau prea multele
priviri din mult prea multe cioburi de oglinzi,
Dar
îmi doream
aproape să îţi fiu,
la pieptul tău cu drag să mă cuprinzi!
Abia
acum, când
m-am eliberat de umbre si himere din trecut,
Mă vreau a ta!
În inimă te simt! E tot ce vreau! Azi ştiu ce n-am ştiut!
N-am
să îţi leg
de aripi legământ,
n-am să
trimit cuvinte-n calea ta.
Te
voi iubi şi-atât! În gând, în trup şi-n inima în care eşti deja!
N-am
să îţi cer
alături să îmi fii mai mult decât ne e îngăduit,
N-am
să te chem
mai mult decât o fac cu sufletul din mine-ndrăgostit,
N-am
să te strâng în braţele-mi fierbinţi mai mult decât îmi e permis s-o fac,
Iar
dorul meu de tine-am să-l adun şi în
lumină albă-am să-l prefac.
N-am
să mai cad îngenunchind, plângând, în faţa Lui cerând şi implorând,
N-am
să mai strig
spre ceruri întrebări,
n-o să-mi mai
fac iluzii, aşteptând.
Te
voi iubi şi-atât! În gând, în trup, în inima în care te-am primit!
Te
voi iubi aşa
cum îţi doreşti! Cum niciodată n-ai mai
fost iubit!
Bucuresti : 06.01.2013
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)