Iubirea pe care în suflet o ai, pe care, acum, mie
mi-o dăruieşti,
Ţi-aduce aminte din nou, dragul meu, că în trup omenesc
ai venit să iubeşti,
Că sfânt e pocalul din care te beau, căci El L-a
sfinţit când aici te-a trimis,
Că-n dragostea noastră pe El îl găsim, că drumul
acesta doar El l-a deschis.
De nu ne-ar fi stat înainte mereu, spre alte alegeri
ne-am fi-ndepărtat
Şi alte cuvinte noi am fi rostit şi-n alte emoţii
ne-am fi îmbrăcat.
De nu ar fi vrut să-L cunoaştem aşa, în braţele
noastre El nu s-ar fi pus,
În visele noastre nu ne-ar fi chemat, în dorul din
noi nu ne-ar fi adus.
De-ar fi fost fără rost orice gest dintre noi, în
ulcioarele noastre nu S-ar fi-ntrupat,
Nu ne-am fi găsit niciodată pe drum, în alte poveşti
ne-ar fi abandonat.
De n-ar fi dorit împreuna să-L ştim şi-n noi, fără
teamă, aşa, să-L primim,
Atât de aproape nicicând n-am fi fost şi n-am fi
ajuns, astfel, să ne iubim.
Trăieşte-L intens şi exprimă-L total prin trup de
Bărbat şi prin suflet de Zeu!
Fii Om şi arată-I cum e pe pământ, prin tine cum
poate iubi Dumnezeu!
Femeia ce sunt te va ajuta să-ţi duci la-mplinire
destinul primit,
Căci ştiu că-s aici ca să-I pot dovedi, tot prin
suflet şi trup, cât de mult e iubit!
Bucuresti : 22.01.2013
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)