marți, 13 august 2024

Dumnezeu lucrează. Revolta omenirii la Paris 2024!



"Turcul Yusuf Dikec a devenit eroul Olimpiadei de la Paris 2024, deși nu a fost recordmen ca Usain Bolt sau perfecțiunea întruchipată, ca Nadia Comăneci la Montreal. 
Turcul a fost doar un “biet” medaliat cu argint, care nici măcar nu a concurat la sporturile olimpice vedetă, ca atletismul sau gimnastica, ci la cvasianonima probă de pistol cu aer comprimat, unde în afară de sportivi, juriu și organizatori nu prea mai era nimeni în sală.

Yusuf Dikec a rupt internetul, cu 90 milioane vizualizări doar la postarea inițială de pe “X” (twitter) despre isprava lui. Sute de milioane de utilizatori din toată lumea au făcut apoi postări pe rețelele sociale despre Yusuf Dikec și au apărut sute, mii de filmulețe umoristice și “meme”, foto-montaje, dintre care unele îl comparau cu personaje din filme ca John Wyck sau cu John Travolta și Samuel L. Jackson în “Pulp Fiction”.



Urmare a presiunii de pe rețelele sociale, televiziunile și site-urile de presă din toate țările lumii au dat la rândul lor știri despre prezența inedită a lui Yusuf Diklec.
Pentru că nu putem fi cu toții veșnic tineri, turcul este un tip de vârstă mijlocie, încărunțit, de 51 ani.
În contrast cu ceilalți concurenți care păreau un fel de robocop, cu căști și dispozitive optice, turcul a venit îmbrăcat cu un tricou simplu și nu avea alt dispozitiv decât niște ochelari obișnuiți de vedere.



Turcul părea și foarte relaxat, a tras cu pistolul ținând cealaltă mână în buzunar și a continuat să fie imperturbabil, fără manifestări extreme de bucurie. Prin contrast, sârboaica și partenerul său de la dublu mixt pistol s-a tăvălit pe jos la propriu, după ce au luat medalia de aur.
Ca atare, Yusuf Dikec a fost declarat în unanimitate cel mai “cool”, adică cel mai mișto sau cel mai la modă sportiv de la Olimpiada Paris 2024.
Motivul celebrității sale și a simpatiei planetare de care se bucură a fost tocmai normalitatea sau chiar banalitatea prezenței sale. A ajuns normalitatea să fie o excepție și să te facă vedetă!


Omenirea a asistat siderată la ceremonia de deschidere care a blasfemiat Cina cea de Taină și a avut și alte accente demonice, ca batjocorirea decapitării Mariei Antoaneta și altele.
Au urmat apoi știrile despre măsurile absurde luate de organizatori în numele “schimbărilor climatice”, cu lipsa aerului condiționat din camerele sportivilor și paturile din carton, incomode, dar reciclabile. S-a aflat apoi despre penuria de ouă la micul dejun și de carne de pui la prânz și raționalizarea coastelor de miel, câte două de persoană, de la cantina sportivilor, în numele veganismului ce reduce “amprenta de carbon”.
Picătura care a umplut paharul au fost cei doi bărbati care le-au rupt cu bătaia pe femei la proba de box feminin, în numele “diversității” și “incluzivității”.
Omenirii i-a ajuns! Când a apărut personajul care părea arhetipul normalității a fost primit cu entuziasm planetar. Yusuf Dikec a devenit Mesia Olimpiadei!
Nu putea fi o palmă mai grea pentru cei care au vrut să instrumenteze un eveniment global ca Olimpiada, pentru promovarea ideologiei lor, decât celebrarea mondială a NORMALITĂȚII, a personajului Yusuf Dikec!
Yusuf Dikec dacă nu exista, trebuia inventat! Uimitoarea lui poveste reprezintă de fapt reacția sau revolta umanității împotriva anormalului, grotescului și dezumanizării."

https://gandeste.org/analize-si-opinii/george-scarlat-dumnezeu-lucreaza-revolta-omenirii-la-paris-2024/132688/?fbclid=IwY2xjawEoT91leHRuA2FlbQIxMQABHTJs9aqr6s2c2rbYngfcB3MrwmVALOOUbU-k3nPtVvUrDyoFGOIbz7e0Dg_aem_1J6nq5ohKlyPx5OrRYjC9A


"Ați apucat să vă întrebați de ce nimeni nu cunoaște numele celui care a câștigat proba de pistol cu aer comprimat ?
Următoarea întrebare dintr-un șir logic ar fi: ce anume a făcut ca turcul Yusuf Dikeç să intre în conștiința publică ca un tsunami care a șters totul în jurul lui ?
Ce au văzut zeci sau poate sute de milioane de oameni în această imagine ?
Eu cred că este vorba de contrast.
Percepția mea este că prezența lui atât de simplă, de autentică și mai ales de o normalitate din ce în ce mai rar întâlnită, a creat un contrast izbitor cu fundalul general pe care organizatorii olimpiadei ni-l împing în față.
E ca o explozie văzută noaptea, nu ai cum să nu o remarci în întunericul din jur.
Din fericire nu este singura. Zilnic, sportivii de top ai planetei aprind artificii minunate peste noi toți.
***
Ar mai putea fi câteva întrebări:
- de ce peste două miliarde de oameni, de credințe diferite, s-au simțit revoltați de ceremonia de deschidere|?
- de ce acest dezgust neascuns față de vulgaritate și nesimțire livrate pe post de norme sociale?
- de ce zeci, sau poate sute de milioane de oameni au simțit aceeași revoltă în cazul controversatelor dispute din boxul feminin cu nu mai puțin controversații sportivi / sportive posibil purtători / purtătoare ale unui genotip masculin?
- de ce această lehamite în masă față de orice ieșire în public a organizatorilor, cărora miliarde de oameni nu le mai înghit explicațiile?
Pentru mine, faptul că toate acestea se întâmplă arată că încă există suficient de mulți oameni care văd contrastul de care vorbeam și ca atare refuză grotescul livrat pe post de artă, care resping urâtul livrat pe post de frumos, care resping minciuna livrată pe post de adevăr.
Sau care cel puțin se străduiesc și caută distincția între acestea."

 Apare turcul Yusuf Dikeç de 51 de ani în proba de tir. Toți pistolarii veniți cu ditamai harnașamentul şmecher după ei, căști speciale, cu ochelari cu lentile asferice, cu distorsiune zero, draci laci de firmă, doar ca să tragă cu un pistol cu aer comprimat intr-o țintă fixă aflată la 10 metri distanță, și vine omul nostru, îmbrăcat într-un tricou de bumbac, lejer, de stat prin casă, nicio cască, doar cu ochelarii de vedere, deh la 51 de ani te mai lasă vizoarele, bagă relaxat o mănă în buzunar căutându-se de mărunțiş, ca să câștige cea mai mare jucărie de pluş din iarmaroc pentru iubită, ținteşte cu ambii ochi deschişi, şi ia robocop-ilor celorlalți argintul olimpic, apoi pleacă acasă cool, mission accomplished, fără atâtea figuri, fără stres, c-o avea omul şi alte treburi de rezolvat, lăsând asistență înmărmurită.
Apare turcul Yusuf Dikeç de 51 de ani în proba de tir. Toți pistolarii veniți cu ditamai harnașamentul şmecher după ei, căști speciale, cu ochelari cu lentile asferice, cu distorsiune zero, draci laci de firmă, doar ca să tragă cu un pistol cu aer comprimat intr-o țintă fixă aflată la 10 metri distanță, și vine omul nostru, îmbrăcat într-un tricou de bumbac, lejer, de stat prin casă, nicio cască, doar cu ochelarii de vedere, deh la 51 de ani te mai lasă vizoarele, bagă relaxat o mănă în buzunar căutându-se de mărunțiş, ca să câștige cea mai mare jucărie de pluş din iarmaroc pentru iubită, ținteşte cu ambii ochi deschişi, şi ia robocop-ilor celorlalți argintul olimpic, apoi pleacă acasă cool, mission accomplished, fără atâtea figuri, fără stres, c-o avea omul şi alte treburi de rezolvat, lăsând asistență înmărmurită.
Legenda spune că n-a vrut să ia aurul, ca să nu bată la ochi că e hitman, se aude şi că i-a cerut fostei să-i dea înapoi pisica, după cucerirea medaliei olimpice.
....
Glumind, cam aşa ar trebui să se prezinte şi un pescar adevărat la competiții, cu...un băț, un fir cu un cârlig, câteva râme, o găleată, un pachet de Carpați, eventual un scăunel simplu, strictul necesar ca să prindă cei mai mari peşti din baltă. Experiența contează, norocul nu se pune.

Florin Dobre



13.08.2024


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)