Floarea Alba de Crin este Buna Vestire

 

Arhanghelul Gabriel

Prin El, Sfântul Arhanghel, ne-ai dat Buna Vestire:

Urma să ne răscumperi prin Fiul Tau, Iisus,

Urma să învingi Moartea cu-a Lui nemărginire.

Şi-n pântec de Fecioară ni L-ai trimis de Sus.

 

Prin El, Sfântul Arhanghel, ai Binecuvântat-o

Şi-n brațele-i virgine un Crin i-ai dăruit.

O Floare albă, pură, ce lumea ne-a salvat-o

Când, după răstignire, în noi a înflorit.

 

Prin El, Sfântul Arhanghel, Ea Ți-a primit Cuvântul

Ce-n Floarea parfumată şi fără spini L-ai pus.

Ofrandă pe Golgota urma să-Ți fie Gândul

Manifestat în trupul Hristosului Supus.

 

Prin El, Sfântul Arhanghel, Ea şi-a primit Destinul

De Maică Preacurată a Pruncului Iisus.

De-atunci, din Cer se varsă, prin Ea în noi, Preaplinul

Iubirii despe care prorocii toți ne-au spus.

 

Prin El, Sfântul Arhanghel, ne amintim Vestirea:

Cu moartea Lui pe Cruce Tu ne-ai răscumparat.

Ne-ai oferit, în schimbul Golgotei, Nemurirea.

Iar Fiul Tău o Cale spre Adevăr ne-a dat.

Autor: Liliana Pascanu (poem publicat pe blogul Oglinzile Sufletului, sub copyright de autor)

 

Angel of Hope - Omar Akram

 

Buna Vestire

Sunt Floare de Crin înflorit pe-nserat.

Spre Soare-mi ridic parfumate petale!

Le-nalţ către Ceruri, aripi să-mi desfac,

Din noapte să zbor spre Luminile Sale.

 

EL ştie ce vreau şi-mi trimite în jur

Iubirea din alte aripi luminoase.

Prin îngerii Săi îmi trezeşte acum

Speranţe în albe petale frumoase.

 

Prin florile mele de Crin înflorit

Polenul Iubirii din rouă răsare.

Comoară de Bună Vestire-am primit

Şi-o-mprăştii grăbită din floare în floare!

 

Şi zbor fericită, zâmbind tuturor!

În inima mea a sosit primăvara!

Zăpezile albe de ieri se topesc,

Culori din Iubire se-aprind până seara!

 

Am soare în suflet! Am dor necuprins!

Şi, iată, Lumina se face aripă!

Vestesc tuturor că bobocii de crin

Nesfârşit înfloresc, Iubirii risipă!

Autor: Liliana Pascanu (poem publicat pe blogul Oglinzile Sufletului, sub copyright de autor)

 

Parfumul Crinului Regal

Ce căutăm în lumea asta oare

Vremelnic răscolindu-ne în trup

Prin frământări, nemulţumiri şi lacrimi,

Uitându-ne pe noi, fiind doar grup?

 

Noi suntem mai presus de-a noastre trupuri!

Ne-am coborât în Raiul pământesc

Din Slava Lui să ne trăim Iubirea,

Căci sufletele noastre şi-o doresc.

 

Deşi-n ulcioare simple, de ţărână,

Suntem scântei pornite din Acel.

Ne-am întrupat aici pentru o clipă

Să ne-amintim că suntem precum El.

 

Iubirea Lui  e-n suflete păstrată.

Ne-o regăsim deplin doi câte doi!

Ea e izvor curat de apă vie

Ce curge liber, nesfârşit, din noi.

 

Ea şlefuieşte pietrele din râuri,

Îşi face loc prin stâncă-n adâncimi,

Se face oază în deşertul lumii

Sau ne deschide-aripi de heruvimi.

 

Eu gust din ea şi-o simt precum nectarul

Ce curăţă pelinul din pocal

Şi v-o ofer, apoi, din mine vouă

Precum parfumul Crinului Regal.

Autor: Liliana Pascanu (poem publicat pe blogul Oglinzile Sufletului, sub copyright de autor)

 

Floare de Crin

 

Oh, da,

Sunt Floare de Crin!

Albă şi luminoasă,

pură, inocentă şi parfumată,

înflorind nesfârşit în minuni de petale graţioase,

purtând cununi de tandreţe în frunze,

azur necuprins în priviri,

şi cercei din stamine aurite

ce poartă în ele însemnele Iubirii.

Sunt Floare de Crin prin suflet curat,

cald şi mângâietor, sensibil şi timid,

icoană vie pe altarul trupului meu,

strălucind în Grădina lumii,

dăruind miresme de dragoste şi dor,

răscolind adâncurile,

apoi tămăduind, liniştind,

şi iubind.

 

Sunt Floare de Crin prin numele meu

închinat Cerului şi Pământului,

prin darul îngerilor şi sfinţilor

la coborârea Lui în Om Îndumnezeit,

prin imaculata prezenţă eternă în braţele Mamei,

în paşii Ei, în inima Ei.

Sunt Floare de Crin prin zborul ameţitor al cântecului

purtat pe buze de Zei şi Demiurgi,

înmiresmat refren al inimilor desferecate, înnaripate,

mister desluşit doar prin trăire ardentă,

vis neuitat, salvator, desăvârşit.

 

Sunt Floare de Crin prin liniştea chipului meu,

prin fericirea inimii mele,

prin pacea gândurilor cuminţi din potir înflorit,

descântec al luminii

dincolo de timp şi vrere,

dincolo de poveste.

Sunt Floare de Crin în tăcere şi în şoaptă,

în unduire de lujer şi în căutare de destin,

în nerăbdare şi în surâs,

în joacă năstruşnică de copil

şi în înţelegerea trecerilor spre infinit.

 

Pot fi a oricui, dar nu oricine mă poate păstra.

Căci Darul meu este

Buna Vestire,

Neprihănirea.

Autor: Liliana Pascanu (poem publicat pe blogul Oglinzile Sufletului, sub copyright de autor)

                                              25.03.2023

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele si poeziile publicate pe acest blog sunt creatia autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pascanu, cu exceptia celor care au alta specificatie, la care este mentionata in mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectura placuta!

Cu drag,

Liliana Pascanu