Pai... nu se mai putea! Trebuia sa luam masuri.
Caci, biata de ea, n-a mai mai avut de suportat atatea provocari deodata, niciodata pana acum! Niciodata, de cand a venit ea pe lume ca Printesa!
Nici macar cand am stat in Gradina nu trecut prin asa suferinte, unde, ati putea zice, noroiul ar fi putut fi provocarea majora, incontestabila, pentru fata noastra, cea cu arbore genealogic pretios, nobiliar, imperial - as putea spune, cum si numele de "havanez" ne confirma a-l avea. Dar, nu. Noroiul aproape ca nu exista pentru ea, caci gazonul peste care alerga zilnic a rezolvat aceasta problema. Bine, tot avea ea o mica problema cu toate insectele, gazele, gandacii, bondarii, albinele, fluturii, furnicile si orice alte lighioane misunau ele libere prin iarba aia mai inalta decat ea, dar... nah, nu le poti avea chiar pe toate in viata, toate deodata, nu?
Deci, aici, la munte, fiind in plina iarna si trecand prin gerurile Bobotezei, lucrurile incepusera sa se acutizeze in ceea ce priveste conditiile de plimbare ale Bubulinei. Frig, ger, ceata, umezeala, troiene de zapada, ninsori peste ninsori, antiderapant, sare, nisip, pietris!
Pai, cat credeti ca ar putea sa indure un mic bichonel, unul minuscul, o fetita delicata, finuta, un pic cam mironosita, dar, asta e, asta e materialul clientului. Si, oare, credeti ca degeaba poarta ea atatea titluri nobiliare - Ema Boema Bubulina von Haute Couture Pricipessisimma der Predeal? Eh....
Dupa mai multe zile de indurat, mititica a inceput sa dea rateuri. Ba o labuta prea uda si infrigurata, ridicata pe sus, ba prea multe pietricele adunate intre degete, generand disconfort, ba prea multa zapada adunata printre calti, mentinand umezeala si frigul pe piele. Chiar si dupa ce am tuns-o (da, acum, in plina iarna, ca nu se mai putea cu atatia calti plini de zapada si gheata!), tot n-am rezolvat problema.
Aici, la munte, conditiile meteo sunt un pic prea intense fata de cum ii plac Majestatii Sale Bubulina. Si, ce-i drept, am constatat si noi ca se cam chinuia de mai multe zile. Asa ca am decis sa gasim solutii suplimentare, adecvate.
Mai intai, Adrian a verificat pe internet oferta de incaltaminte pentru catei.
In ciuda acceptiunii generale si a cutumelor, care spun (desigur, doar conform unor credinte preluate automat din basmele populare romanesti) ca numai Motanii se incalta, a venit momentul sa spargem tiparele traditionale si sa demonstram aderarea la curentul de opinie planetar care militeaza pentru drepturi egale: si Bichonii sunt incaltati!
Asadar, a gasit Adrian mai multe modele la vanzare pe emag si le-a studiat: modul de fabricatie, materialul, aderenta, impermeabilitatea, modul de prindere, captuseala si protectia la frig, review-urile, in fine, o multime de variabile si indicatori, apoi am deliberat impreuna si am ales o pereche de cizmulite pentru Bubu.
Nu stim de ce, dar cizmulitele astea poarta numele in nomenclatorul furnizorului ca fiind "papucei Max". Max? Pe bune?!? N-au nici cat un deget lungime! :) In fine, le-am comandat.
Apoi, din partea furnizorului, Adrian a primit un telefon de confirmare de la o doamna foarte grijulie si atenta, care dorea sa se asigure ca am luat masura corecta bietului nostru pudel si ca, in loc de niste mici ghetute potrivite unui bichon toy, nu va primi niste barci imblanite, potrivite unui Beethoven Saint Bernard.
Caci, da, si incaltamintea pentru catei este pe marimi, trebuie cu mare atentie masurate labutele patrupedului, iar rezultatele trebuie comparate cu cele dintr-un tabel de masuri de pe site-ul producatorului. Ok, masurasem corect, alesesem bine, deci trebuia doar sa asteptam sa treaca weekend-ul ca sa revina la atelier fata croitoreasa care manufactura perechea de cizme comandata de noi, apoi sa fie impachetata si livrata prin curier.
Apreciasem noi ca mai aveam de asteptat inca macar vreo patru zile pana ajungea pachetul la noi.
Dar tocmai treceam prin zilele cele mai friguroase ale iernii! Ce era de facut?
Ne-am decis ca, pana ajung cizmulitele cele noi prin curier, sa aplicam o solutie temporara. N-o mai puteam chinui pe Bubulina inca patru zile, de trei ori pe zi, cu plimbari prin frig, ger, ceata, umezeala, troiene de zapada, ninsori peste ninsori, antiderapant, sare, nisip, pietris!
Ajunsesem in situatia in care Adrian o aducea in casa cu ghete formate din gheata in jurul labutelor, plus si cu pietris, sare si nisip adunate printre degete. Nu se mai putea!
Asa ca, singura si cea mai rapida si la indemana solutie pe care am avut-o a fost sa-i facem niste ciubotele din degetele de la o manusa de lucru de-a lui Adrian (cum sunt manusile de gradinarit, care au cauciuc pe palma si o tesatura textila pe dosul palmei). Am taiat cate doua din cele mai lungi degete ale fiecarei manusi si, astfel, am facut o pereche de patru cizmulite. De fapt... o tentativa de cizmulite.
Nu erau ele prea fancy, dar.... cat de cat... macar isi faceau treaba pentru care fusesera proiectate!
Cand am incaltat-o prima data pe Bubulina cu ele, am avut ceva emotii, crezand ca n-o sa-i incapa piciorusele inauntru. Totusi, i-au incaput.
Si era Bubulinuta noastra atat de gingasa in cizmulitele alea subtirele, de ziceai ca era incaltata in papucei de balerina!
Chiar daca aceasta solutie a fost cam empirica, s-a dovedit a fi foarte potrivita ca solutie temporara pentru cele patru zile, cate au trecut pana au sosit cizmulitele comandate. Nu era ea Bubulina foarte incantata cand o incaltam cu ele, caci n-a mai purtat ea niciodata asa ceva si i se parea tare ciudat, motiv pentru care isi cam scutura cand o labuta, cand alta, dar, pana la urma, a protejat-o de degeraturi si de rani la picioruse.
Cand a sosit mesajul de la curier ca pachetul a fost livrat la Easy-box, am fost foarte bucurosi, iar Adrian a coborat imediat si l-a preluat.
Ei bine, din start ne-am dat seama ca venise momentul in care Bubulina noastra trecea la un alt nivel, unul mult superior, odata cu noile incaltari.
Cu adevarat, acestea au fost produse de niste maini de artist si cu rabdarea unui preot tibetan - ca sa nu mai folosesc expresia perimata, escaladata, si chiar iritabila in aceste vremuri, de "rabdare de chinez".
Cand s-a facut ora de inspectie a domeniilor personale pentru Ema Boema, ea era deja, oarecum, obisnuita cu procesul incaltarii labutelor cu.... "ceva".
Insa, confortul incaltarii cu aceste cizmulite noi, profesionale, este infinit superior fata de orice alta solutie temporara am fi putut aplica noi.
Deci, clienta s-a dovedit a fi foarte multumita si foarte protejata in timpul plimbarii cu noua ei pereche de ciubotele.
Acum, ne mai temem doar ca, de acum inainte, Ema Boema va incepe sa emita pretentii de fashion, precum de asortare si moda, de trend si fite, si ne va pune sa-i mai cumparam si alte perechi, alte culori, alte modele, astfel incat sa poata iesi la plimbare, prin Predeal, fara sa se faca de rusine, respectandu-si rangul nobiliar si pozitia sociala, pretentiile si fumurile de Principessa.
S-o vedeti ce mandra e acum! Ce increzuta, ce aroganta! Ne priveste cumva de sus, de la inaltimea celor 20 de cm, cati are ea cu coada cu tot..... si numai cu nasul in vant merge!
28.01.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)