sâmbătă, 29 ianuarie 2022

Melcisorii de portocale, invingatori la puncte!

 



Da, asta e, in cele din urma tot la melcisori am ajuns!

Azi m-am apucat sa fac o noua sarja de dulceata din coji de portocale si, dupa ce le-am fiert, m-am gandit ca, totusi, parca tot sub forma de melcisori arata mai bine dulceata mea. 

Asa ca ce credeti ca am facut? Am rasturnat si cele doua borcane cu dulceata facuta zilele trecute si le-am desavarsit pana dincolo de perfectiune! 

Cu o cafea alaturi, cu acul si cu ata, am facut arta, nu altceva, din toate cojile de portocale adunate. 

Munca de chinez! Pardon, am vrut sa spun, rabdare de tibetan. :) 

















Pana am terminat de insirat pe ata melcisorii si i-am mai dat intr-un clocot in siropul fierbinte, ca sa-si pastreze forma ulterior, dupa ce le scoteam ata, cerul s-a limpezit de norii care stationasera deasupra crestelor montane toata dimineata (cand am iesit noi la plimbare, inainte de pranz, tot innorat a fost), lasandu-ne sa admiram mari pete de albastru senin, asortate cu petice de nori, colorate de apusul soarelui. 

Am profitat de ocazie si am completat albumul meu fotografic de azi si cu cateva cadre inedite, in care am surprins si subiectul portocaliu, dulce si aromat al muncii mele. 































La final, dupa ce s-au racit bine de tot melcisorii la geam, am scos firele de ata, am umplut borcanele, apoi am turnat si siropul de culoarea chihlimbarului, si cu o aroma ametitoare de portocale si de zahar candel (am folosit zahar brun, de aici si culoarea, si aroma speciala). 

Ei, acum sunt mult mai multumita de dulceata asta a mea de ianuarie! Caci numai in ianuarie o fac. Parca in alte luni ale anului nu are nici un farmec. Gerul din jurul Bobotezei aduce cumva o magie in plus peste intreg procesul acesta de transformare a unui pumn de coji banale de portocale in minunata si savuroasa dulceata.

Este un desert mult prea sofisticat si, intradevar, oarecum migalos de realizat si tocmai de aceea nu se inghesuie multe gospodine sa o prepare. 

Dar tocmai de aceea mie mi se pare o dulceata atat de speciala si de savurata, de care chiar nu ma pot lipsi.  Mai ales ca imi place enorm sa-mi pun si in cafea cate o lingurita, doua, de sirop cu aroma de portocale. O nebunie!





































29.01.2022

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)