Azi, acelasi soare, alt apus, alta textura. 
Mai intai, am fotografiat cateva cadre pana a disparut soarele dincolo de
zare si am crezut ca asta a fost totul, adica am prins ce era mai spectaculos.
Inchisesem fereastra si ma pregateam sa descarc pozele. Noroc ca mi-am ridicat
din nou privirea spre fereastra! Cerul luase foc! 
Nici nu stiu cand am scos cardul aparatului foto din laptop, unde il
pusesem sa transfer pozele, si nici nu stiu cand am fost din nou la fereastra,
grabita sa surprind flacarile cerului aruncate deasupra Bucurestiului. 
Adevarata explozie de culoare si spectacol abia atunci s-a declansat, la
cam 10 minute dupa apusul propriuzis al soarelui! 
16.11.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)