Shaolinul si Gardienii Galactici

In noaptea de sambata spre duminica, 18-19 mai 2019, am avut din nou un vis ciudat.

Stiu acum ca duminica a fost o zi cu o vibratie extraordinara, cu frecvente inalte si frumoase si s-a simtit ca fiind o zi deosebita din multe alte puncte de vedere. Deci, in noaptea de dinaintea duminicii eu am avut visul pe care il voi povesti in continuare. :)

Se facea ca eram la varsta adolescentei, cam in jurul varstei de 16-17 ani, si eram la o scoala gen “pension”. Eram afara, in curtea scolii, curte care era, in speta, un spatiu larg, acoperit cu un gazon frumos intretinut, curat si intins, cat vedeam cu ochii inspre zare. Cladirea pensionului avea o arhitectura nobila, veche, cu un aer sobru, dar elegant, cum sunt marile conace imperiale sau acele “cottage”englezesti, cu ziduri din piatra, acoperite cu iedera si cu geamuri inalte si inguste. :)

Se facea ca eram afara, intr-un fel de pauza intre orele de studiu, cu multi alti elevi/eleve ai/ale pensionului.

La un moment dat apare langa mine si micul grup de elevi din care faceam parte un fel de calugar tibetan. In vis am stiut ca este un Shaolin. Termenul acesta mi-a venit automat in minte, asa cum se intampla sa stim in vise lucruri fara a ne fi spuse de catre altcineva. :)

Shaolinul ne-a chemat aproape pe mine si pe inca alte doua persoane (nu le cunosc, nu erau personaje din aceasta viata) si ne-a spus “Trebuie sa veniti cu mine. A sosit timpul vostru. Am venit pentru voi, sa va instruiesc. Veniti cu mine.” :)

Fara sa primim alte detalii, am pornit dupa el. Nu am simtit nici o teama, nici o retinere, n-am avut nici o obiectie. Am avut incredere si parea firesc sa se intample asa, chiar daca nu stiam de dinainte nimic. :)

Si am plecat de la pension, dar, pe masura ce ne indepartam, mersul nostru parea sa aibe mai degraba o tenta de fuga pe ascuns, ca si cum ne feream sa fim vazuti de cineva nevazut.  :)

Stiam, asa cum stim in vise, ca cineva ne urmarea si ca avea un mod anume de a ne repera: ne vedea Lumina radiata de sufletele noastre. Noi, elevii, aveam o Lumina mai slaba, eram tineri, neinitiati si neinstruiti, dar shaolinul avea o Lumina foarte puternica si radia intens de la nivelul solului spre cer, strapungand cosmosul si universul intreg. Stiam asta in vis. Luminile sufletelor noastre nu se vedeau cu ochiul liber, in mod obisnuit, dar totusi “le vedeam” cumva.  :)

In acest mod eram detectati si de cei care ne urmareau, dupa Lumina. Noi mergeam inainte, iar Shaolinul mergea dupa noi, pentru a ne proteja din spate. El era foarte vigilent si preocupat sa aiba grija de noi, ca sa nu fim prinsi de inamicul necunoscut. :)

La un moment dat, se face ca Shaolinul, care era in spatele nostru, se repede brusc inainte catre noi cu un strigat de atentie, ne cuprinde deodata pe toti trei cu bratele sale, ne ridica in aer asa, pe toti trei impreuna, si ne arunca pe deasupra capului spre inapoi, in spatele lui, salvandu-ne de ceea ce aveam sa vedem ca-l loveste pe el in plin: o raza laser foarte puternica si devastatoare, lansata de undeva de sus, dintre nori, ca dintr-o nava etraterestra. :)

Lovit de laser, Shaolinul pur si simplu a fost carbonizat si am fost uimiti sa vedem cum  corpul lui s-a transformat instant intr-un fel de vulcan in miniatura, din care se revarsa de jur imprejur o lava neagra, care clocotea negru si urat in toate directiile. Parea ceva malefic si foarte confuz totodata. :)

El ne salvase de raza aceea ucigatoare, dar, totodata, distrus fiind, parea sa fi fost altceva decat ceea ce crezusem ca este. Cu toate acestea nu am simtit deloc teama fata de nimic. Ci doar uimire si confuzie. Cine era de fapt Salvatorul si de cine ne salvase? :)

In nava aceea extraterestra stiam ca sunt Gardienii Galactici ai Confederatiei Galactice. Am stiut asta in vis. Pur si simplu am stiut instant. Si am stiut ca ei actionasera inspre binele nostru, salvandu-ne de Shaolin. Nu intelegeam, era totul foarte confuz. De ce sa ne salveze de Shaolin, cand tocmai el paruse sa ne fie salvatorul si tocmai el se sacrificase, lasandu-se pulverizat in locul nostru de raza laser. :)

Nici fata de prezenta Gardienilor Galactici n-am simtit deloc teama sau ingrijorare. Doar aceeasi confuzie, caci nu intelegeam “de ce?”.  Ce se ascundea in spatele acestei increngaturi si schimbari de roluri si situatie? :)

M-am trezit dimineata cu acest vis foarte clar in memorie, cu starea de confuzie si cu intrebarile referitoare la personajele visate si la rasturnarea fara sens a situatiei.

O fi fost, poate, vreo scena dintr-o alta viata, poate una de pe o alta planeta, dintr-un alt sistem stelar, de pe la inceputuri...... ;-)

 Text editat azi, 20.05.2019