Era soare, era senin si era tocmai bine pentru o plimbare in oras. Cerul arata ca in prima poza. 
Da, adevarat, se intrevedeau vag si niste norisori dincolo de dealuri,
spre directia orasului, dar i-am ignorat.
Cam in toate zilele trecute
s-au ingramadit deasupra noastra valuri-valuri de nori, care mai de care
mai negri si mai intunecati, dar fara sa ploua. Se insenina destul de
rapid, dupa care urma o alta repriza de nori trecatori. 
Doar intr-o seara a stropit usor, o
data, dar nesemnificativ fata de amenintarile meteorologilor si mai
ales fata de amenintarile plafoanelor de nori ce-au trecut rand pe rand
dintr-o parte in cealalta parte a cerului.
Asa ca am plecat spre oras. Acolo s-a pornit potopul. Nici n-am putut iesi din masina o vreme.
Si, stand noi asa, in masina, asteptand sa se opreasca ploaia, ne-am
dat seama ca ramasese afara, in curte, "in soare", suportul de uscat
rufe care avea pe el numai lucruri albe, aproape uscate.
Din Gradina lui Dumnezeu: 25.05.2019
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)