O zi minunata de toamna, un apus de soare impresionant, noi doi plimbandu-ne printre culorile superbe ale unui sfarsit de octombrie montan fabulos si muuuulte poze frumoase! :)
Toate acestea completeaza tabloul de poveste al acestei Toamne din jurul nostru. :)
Pozele de mai jos se adauga celor ilustrate in insemnarea anterioara, din 17 octombrie, deci cu o saptamana in urma: Simtim noi doi, oare, ceea ce alții nu simt?
Ce toamnă frumoasă!
Autor: Liliana Pascanu
“Oh, a venit toamna!” - îngână poeţii,
La fel şi pădurea, şi mii de livezi.
Prin roşii grădini, de comori încărcate,
Prin rânduri de vii, cum se plimbă, o vezi.
Îşi lasă în urmă a rochiei trenă
De frunze pictate, de soare, de vânt,
Şi trece zâmbind printre crengi pârguite,
Ce-i fac reverenţe adânci, spre pământ.
“Ce toamnă frumoasă!” – recită poeţii
Şi astfel repetă şi sufletul meu!
Ce linişte sfântă pluteşte pe dealuri,
În ea se-odihneşte chiar şi Dumnezeu,
Miresme de poame-adunate în coşuri
Adie-n văzduhu-nroşit de apus,
Spre veri de pe alte meleaguri curg stoluri
De păsări ce-aud glasul Celui de Sus.
Ce mândră eşti, Toamnă! Ce taine ascunzi
Sub brazdele-ntoarse spre-al iernii popas!
Pământul primeşte ofrandele tale
Prin care îi laşi un tăcut “ bun rămas”.
El ştie că-n inima lui dorm seminţe
Pe care, tu, Toamnă, i le-ai dăruit,
Să-ţi facă din ele o rochie nouă,
Din lanuri bogate de grâu aurit.
Hai, Toamnă, dansează pe-alei însorite!
Priviri inocente cu drag te privesc.
Bobocii aceştia demult te aşteaptă
Să-nveţe noi paşi într-un ritm şcolăresc,
În braţele tale materne adună-i
Şi-ndeamnă-i să aibă încredere-n ei,
Că pot, dacă vor, să ajungă oriunde,
Ştiind, doar, că sunt întrupaţi Dumnezei.
Toamna
Cand iedera din crescut se opreste,
Se inroseste si se zgribuleste,
Apoi, fastacita, usor ne sopteste
Ca rosul de toamna pe care-l vesteste
Se poarta in frunze solemn si regeste.
Autor: Liliana Pascanu, 08.10.2019
25.10.2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)