Curatenia de iarna, de primavara, sau......lansare de carte?

 

Inainte de a pleca la Bucuresti, adica in urma cu vreo 10 zile, m-am apucat sa fac un pic de curatenie in casa. In speta, sa trag cu aspiratorul si sa sterg praful. Ca altceva nici n-am de facut. Suntem doar noi doi in casa, nimeni nu ne strica feng-shui-ul, asadar, nimeni nu ne face deranj.

Buun, si zic sa trag cu aspiratorul mai intai, ca se cam simtea nevoia dupa ce trecuse ceva timp de cand nu ma mai preocupase nimic altceva decat calculatorul, cam de pe la inceputul lui noiembrie 2019, cand m-am decis asa, deodata, brusc si peste noapte, ca mi-ar placea sa scrie si in CV-ul meu „scriitoare”, ca ar fi trendy si de bon-ton si ca, chiar daca n-o sa intereseaza pe nimeni cartea mea, macar sa stiu ca am scris-o, ca am bifat-o, sa mi-o iau de pe creieri.

Asadar, am publicat cartea si am constatat ca imi place, adica de ce nu, asa ca am mai publicat una „pe repede inainte”, ca materialul era deja scris, cu diacriticele la locul lor, doar ce l-am mai periat un pic, pe ici, pe colo, si gata si cea de-a doua carte. Entuziasmul a fost maxim, nici somn nu mi-a mai trebuit, nici de mancare n-am mai stiut, lucru bun, la urma urmei, ca si cantarul meu a devenit mai fericit cu aceasta ocazie. Chestia este ca nici de curatenie in casa n-am mai avut nici un chef. Caci, deh, eram deja „scriitoare” si foarte ocupata cu autografele, deci cine sa mai aibe timp si chef de menajul casnic, cand eu trebuia sa ma dedic succesului potential care imi era scris in toate liniile temporale in care scrisesem carti?

Cand mi-am revenit din euforia succesului ce-mi era citit in stele, am fost nevoita sa descopar ca, totusi, covoarele nu se aspira singure, ca praful sub nici o forma nu se sterge singur de pe mobila, precum si ca gresia nici nu se sinchiseste sa se spele cu de la sine putere. Asa ca mi-am pus succesul in cuier, mi-am suflecat manecile si m-am apucat de treaba. Doua ore am stat in genunchi cu aspiratorul peste covoare, carpete si mochete! Doua ore! Pana la ultimul milimetru patrat a fost totul foarte bine aspirat, exhaustiv verificat si temeinic curatat. Praful? Care praf? Nu mai e. Gresia? Gata. Mai am un pic de lucru pe la geamuri, care sunt cam prafuite dupa o iarna intreaga, dar astept sa se mai incalzeasca afara, ca sa pot sa incep si aceasta operatiune. Nici nu stiu ce-a fost asta: curatenia de iarna sau de primavara?

Oricum, acum pot sa va confirm fara nici o urma de indoiala: curatenia chiar nu se face singura. Nope! Este prima data cand testez  asta. Cam doua luni mi-a luat pana am tras concluzia asta. Noroc cu cartile si cu dorinta asta a mea, de a-mi completa CV-ul, cum v-am spus, altfel as fi putut ramane cu dubii.

De acum inainte insa voi lua masuri anticipat. Cand voi mai avea de gand sa mai public vreo carte, ma voi apuca mai intai de curatenie, voi pregati mancare cam pentru vreo luna, sa fie in frigider, la indemana, doar la dormit nu voi putea face provizii, dar nu-i o problema, voi recupera dupa, si abia apoi ma apuc. Spunand asta, imi dau seama ca, avand in vedere ca tocmai ce le-am bifat pe toate astea acum, ca in casa e deja curat, mancare tocmai ce am gatit, eu zic ca ma pot apuca linistita si de a treia carte. Ca nu-mi iese la gramaj cantitatea de pagini, de aceea, nu din alt motiv.

01.02.2020