Buruieni verzi, verzi, verzi

Ce face o îndrăgostită de verde, de mult verde, de verde infinit, atunci când nu are atât verde pe cât şi-ar dori să aibă chiar în faţa ochilor atunci când priveşte pe fereastră, ori când iese în curte, dar nu mai are nici un strop de răbdare ca natura să-şi urmeze cursul ei firesc şi să înverzească naibii odată curtea asta, care are prea puţin verde în ea faţă de apetitul meu nestăvilit pentru verde, ajuns la cota maximă, azi, 15 martie??

Ei bine, se duce frumuşel în grădină, acolo unde au apărut buruieni de tot felul, verzi, verzi, verzi,  toate verzi, crescute aiurea peste tot cu un tupeu fantastic de verde, fără aprobare şi fără pretenţii, acolo unde nu are nimeni nevoie de ele şi într-un ritm ameţitor şi revoltător. Culege cât mai multe din neobrăzatele alea de buruieni cu pământ cu tot şi le replantează în curte, pe lângă borduri, pe margini de alei, pe oriunde îi place ochiului să privească şi să vadă verdele ăla primăvăratic care, în curte, nu-i, dom’ne, atât cât trebuie!!

Fir-ar să fie, că nu vine ea vara aia mai repede, să ştiu eu sigur că verdele a explodat peste tot! Absolut peste tot!

Din Grădina lui Dumnezeu: 15.03.2016

***