miercuri, 8 februarie 2023

Predeal de poveste (2) - in a 14-a zi am crezut ca ninsoarea se opreste, dar....


 
Ce se intampla atunci cand viscolul se opreste, este ger si toooot ninge.... ninge mult, abundent, ninge continuu, ninge ca la Polul Nord, ninge ca-n Alaska sau ca in Siberia, niiiiiiinge si pare ca nu se va mai opri vreodata... ?

Ei bine, zapada curge din ceruri ca faina alba dintr-o sita rara, si cade usor si ramane acolo unde cade, caci gerul o ingheata imediat si o lipeste acolo unde a cazut, iar vant nu mai bate ca sa o spulbere, si nici soarele nu straluceste puternic ca s-o mai topeasca si s-o alunece de pe crengi, de pe acoperisuri, de pe garduri, de oriunde este ea adunata, din caderea ei fina, cernuta din sita cerului.

Si se formeaza cusme albe si inalte, din zapada, peste tot!

Gardurile au gulere albe de "blana", ce se rasfrang de prea-mult, prea-greu, prea abundent, iar stalpii de orice fel, dar cel mai adesea de la garduri, au caciuli albe, de nea. Crengile pomilor au maneci albe si reci, ca de blana pufoasa, iar acoperisurile caselor au scufii trase peste stresini, scufii groase, stufoase, coborand pe la colturi, spre "ochii" caselor, unde se aseaza in "ochelari" de zapada de jur imprejur, dar si spre "urechi", curgand in cercei de gheata, in ghirlande de turturi sclipitori, in dantele ascutite, clipocind in soare in picaturi de diamante inghetate.

Drumurile au covoare albe, curate, uimitor de frumoase si pufoase, de nici nu-ti vine sa calci peste ele, caci prin unele locuri nici un picior de om n-a mai calcat, si parca nu-ti vine sa le strici asternutul impecabil, neted, ondulat, rotunjit si sclipitor uneori, cand o raza de soare se rasfrange dintre nori, presurand diamante peste tot.

Brazii au cojoace albe, grele, tragand in jos de "umerii" largi ai crengilor stufoase de cetina, iar pe varfuri au si ei cusme incretite de zapada, inclinate intr-o parte de prea multa zapada, uneori chiar ramase fata moturi, caci au fost grele si s-au scuturat la pamant, tragand dupa ele ploaie de zapada din creanga in creanga, albind ca-n povesti zona din jurul bradului ramas fara mot, ca intr-o magie, ca dupa un descantec fermecat, ca dupa o invocatie de lumina alba, sclipitoare, curgatoare, spulberata in valuri de ningere in cadere....

Azi mi s-a parut ca a fost polul frigului la Predeal, iar pentru la noapte s-a anuntat -19 grade C, cel mai frig de pana acum. 

Daaar... de maine....  vom avea numai zile de soare si senin! 

Vor fi zile stralucitoare, mustind a frumusete, a veselie, a vacanta, a lumina alba, de zapada, a miros de ger si de iarna montana, tare, patrunzatoare, intepatoare, dar vibranta, inaltatoare, intensa! 

Urmeaza o frumoasa perioada de sarbatoare!!!! ;-)





























































































































































































































 






















































La final vreau sa adag cateva poze facute in Predeal zilele acestea de catre alti pasionati de fotografie si frumusete.

Unele sunt facute cu drona, altele sunt facute din cladiri in care noi nu avem acces sau unde nici nu intentionam sa intram. Sau sunt poze facute sus, la Clabucet - Garbova, unde nu vom mai urca pana la vara, ori de la Trei Brazi si Poiana Secuilor, unde inca n-am ajuns in aceasta iarna. :)))) 

Aceste privelisti sunt incantatoare si completeaza perfect imaginea de ansamblu a Predealului de poveste din acest februarie magic!

 





































08.02.2023

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)