Asadar, dupa ce m-am trezit si eu, in jur de ora 11, ca de obicei, ca o regina ce sunt, ne-am baut cafeaua matinala si am luat act de "invitatia" lui Adrian, regele meu, la restaurantul cu pricina.
Mai intai, am iesit la plimbarea noastra de dimineata, ziua fiind la fel de superba ca in ultimele doua saptamani, in care energiile au fost extraordinare, "mistice" si "high vibration", cum se zice pe la casele mari, imperiale.
Am selectat pentru aceasta insemnare doar cateva poze din cele facute azi, restul le-am incarcat la insemnarea anterioara, completand acolo tabloul tomnatic de octombrie, cel cu frunze colorate si cu covoare ruginii peste tot. Daca vreti sa le vedeti pe toate, le gasiti acolo.
Dupa ce ne-am facut targhetul zilnic la numarul de pasi si mi-am primit si eu insigna regeasca de la aplicatia aia smechera de pe telefon, care imi spunea ca am bifat 100 de zile de cand o folosesc, ne-am decis sa ne indreptam catre restaurantul despre care v-am spus mai sus.
Este un restaurant foarte select, luxury, cu terasa la etaj, cu belvedere superba, de unde se vede muntele, padurea, partia de schi si o impresionanta deschidere catre cerul senin, albastru si insorit al zilei, cu brazi si pomi la ferestre.
Trebuie sa stiti ca acolo se selecteaza clientela, nu poate sa beneficieze oricine de serviciile exclusiviste ale acestei locatii, iar azi numai noi doi am fost privilegiatii care s-au bucurat in separeul imperial.
Cand am ajuns la fata locului ne-am sfatuit ce sa comandam.
Primul lucru care ne-a venit in minte a fost varza murata. Nu radeti! Cand un rege si o regina poftesc amandoi la varza murata, este musai sa fie serviti! Poftele regesti nu sunt de ignorat! Se executa, nu se discuta!
Dar sa va spun de unde s-a trezit aceasta pofta de varza murata, ca si cum ar fi fost o entitate astrala care dormea adanc in subconstient, sau ca un Djin care era inchis cu o vraja in lampa magica a lui Alladin, eliberata brusc, ca la un semn sau dupa o invocatie secreta.
Azi dimineata, cand inca nici nu ma trezisem, aud deodata din fata blocului, strigand taaare si prelung, o voce imperativa: "Varzaaaa, veniti la varzaaaa! Varza pentru muraaaat! Varza pentru muraaaat!" :)
Era una din dubitele care au inceput de o vreme sa circule prin Predeal cu produse de toamna pentru pus la conservat pentru iarna, cum ar fi cartofi, varza, ardei.
Aceasta metoda de comert, cu duba la usa blocului sau a curtii, am descoperit-o prima data in Ardeal, cand am stat in Gradina. Acolo in fiecare zi trecea cate o duba care vindea de toate, cartofi, varza, vinete, ardei, castraveti, ceapa, rosii, orice. Si cumparau oamenii din sat, pentru ca ei nu prea isi dedicau timpul si efortul pentru munca in gradini, pentru legume, ci mai mult cresterii animalelor - oilor, in speta - pentru care cultivau porumb, mai ales. Asa ca se vindea si se cumpara bine din duba.
Azi dimineata, cand am auzit strigand asa, imperativ, cum v-am spus, mi s-a parut pentru o secunda ca striga: "Caviaaar, veniti la caviaaaar! Caviar pentru regeee, caviar pentru reginaaaaaa!" si eram gata sa ma intorc pe partea cealalata, sa-mi continui somnul, caci ma stiti, eu nu sunt cu caviarul. Eu sunt cu Covrigul de Aur, cu Amandina, ca orice regina care se respecta! Fara tinichele ieftine. Cat mai scump, doamna, cat mai scump! Cu diamantele cat mai mari! :)
Poftele astea, banale, cu caviarul, nu m-au prins pe mine, caci nu-s o oarecare, eu sunt o regina!
Asa ca am ramas impasibila la ceea ce credeam ca striga. Insa, cand m-am dumirit ca striva "Varza pentru muraaaaat!" m-am activat brusc, caci stiti, deasemenea, ca varza murata este una dintre delicatesele la care sufletul meu vibreaza maxim de pofta. Si al lui Adrian, desigur, caci, probabil, candva, undeva, noi amandoi am facut un mare ospat galactic cu varza murata, si ne-a ramas activata placerea si pofta asta mareata. :)
Asa se face ca, in momentul in care a trebuit sa ne decidem ce sa comandam din meniul acestui restaurant "Luxury Home", primul lucru a fost sa cerem varza murata. :))))
Cum eram numai noi doi in tot salonul acela imperial, deh, privilegiati de soi, nu orisicine, am decis ca putem sa ne facem toate poftele cele mai absconse, ca doar nu degeaba aveam noi statut de rege si regina, ne puteam permite sa facem ce vrem, fara sa ne retinem, fara sa ne inhibam, fara a ni se parea sa incalcam vreo eticheta eleganta, rafinata si de bun gust, dimpotriva.
Deci, acestea fiind spuse, am decis pe loc ca, pe langa varza murata, ar merge si un pic de salata de ardei copti si niste masline gigantice, mamut, care sa completeze gama cromatica a celor trei culori, necesara cresterii apetitului regesc.
Si ne-au fost aduse la masa aceste salate care deschideau meniul alaturi de o maioneza de usturoi, bonus din partea casei.
Ni s-a spus ca usturoiul vine sa condimenteze ceea ce Marele Chef al restaurantului acesta, de fite, ne-a pregatit special pentru noi, ca o surpriza nemaipomenita, exclusivista, auzind ca noi avem ceva de sarbatorit in aceasta zi de 22.
De bauturi nu vreau sa pomenesc aici, ele au fost servite fara a fi fotografiate, pentru ca inca nu venisera paparazzi la fata locului. :)
Dupa ce am terminat de servit primul fel, cel documentat mai sus, ne-am gandit ca, totusi, pofta noastra cea mai si cea mai stringenta parca a ramas un pic cam nesatisfacuta. Varza murata se cerea suplimentata! :)
Asa ca am cerut o extra-portie, un supliment, un pachet pentru acasa, asa cum face tot omul manierat cand merge la un restaurant Luxury, cand, daca nu termina tot din farfurie, cere sa i se puna la pachet ca sa ia restul acasa. Asta-i moda acum, stie toata lumea, deci nu se putea ca noi sa ne lasam mai prejos! :)))))
Noi, avand obrazul finut, delicat, subtire, ne-am zis, asa cum spune vorba aceea binecunoscuta, din batrani, ca obrazul subtire cu cheltuiala se tine, si am completat comanda cu inca o reteta de varza murata la borcan, pentru acasa, la pachet.
Lumea isi pune varza la murat in butoaie mari, de obicei, nu? Pe masura poftelor si a retetelor diversificate pe care le prepara, cum ar fi sarmale, varza calita si altele.
Cum Bubulina nu serveste nici sarmale si nici varza calita, ci numai salata de varza murata tocata, ne-a spus ca doua verze puse la murat in doua borcane ne vor fi suficiente pentru a ne satisface poftele noastre regale. Ceea ce este adevarat. Stie ea Bubulina ce stie!
Asadar, acum avem in bucatarie cele doua verze puse la murat in cele doua borcane, din partea echipei de profesionisti si a Marelui Chef Cuisine Luxury Home Prodigy.
Ca asa e la palat. Ai o pofta? Imediat este satisfacuta si sunt facute si provizii suplimentare pentru eventualele impulsuri ulterioare, nevindecate, asa numitele reminiscente. :)))
Noroc ca aceste pofte sunt trecatoare, sunt in curs de transmutare in lumina, in proces de eliminare completa din aura noastra si din memoriile ancestrale, pe linie transgenerationala, din toate liniile temporale. Pfffiuuuuuu, bine ca o sa scapam de ele! :)))
O singura dilema mai am. Ce meniu vom mai comanda noi, capetele incoronate, cand vom mai servi masa la "Luxury Home Restaurant"? Si cu ce o sa ne mai fandosim noi in fata trupelor de paparazzi? Si, mai ales, cu ce o sa ma mai laud eu aici, pe blog? Mare dilema! :))
Ma intreb, oare au in meniu specialitati pe baza de prana degresata, fara zahar si fara... stiti voi... pe principiul "fara sare, zahar si grasimi"... care dauneaza grav sanatatii energetice, eterice si ascensiunii cosmice pe deasupra cantarului din dotare? ;-)))
Apa plata cu lamaie, baby! Luxury Meniu! :)))
22.10.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)