Vara ursilor

 

Autor: Adrian Pascanu

„Se pare ca la noi la munte este vara ursilor. Parca niciodata nu au fost atat de multi. Atractia lor principala este reprezentata de containerele unde se arunca pungile cu resturi menajere.

Noaptea trecuta parca a fost un fel de raid. Am vazut multe containere, cu sistem anti-urs (asa sustine primaria) care au fost deschise si rasturnate. Imi povestea un vecin ca a vazut o ursoaica urmata de trei pui care extragea pungile de plastic din container si le arunca spre pui.

Animalele evolueaza si ele si prezenta si obiceiurile noastre le influenteaza foarte mult. Au invatat sa deschida sistemul antiurs, dar problema lor este ca mananca ceea ce gasesc cu punga cu tot. Apoi, pe mijlocul strazii, observi cum elimina acele pungi care, daca nu gresesc, sunt considerate biodegradabile.

Ies seara aceasta mai tarziu decat de obicei cu Ema si simt sa raman aproape de blocul nostru, care are un spatiu verde sufucient de mare ca ea sa isi rezolve necesitatile. Am de ales, sa ma duc in dreapta unde avem si un fel de parc, sau in stanga. Desi ma atragea partea dreapta, unde e parcul verde, am simtit sa nu ma duc pe acolo. Priveam totusi in acea directie. La scurt timp, din intunericul dintre copaci iese un urs maricel.

Ne uitam la el, eu si Ema, simtind ca nu este nici un pericol. Erau totusi 35-40 de metri intre noi. Ea nu mai vazuse un caine atat de mare pana acum, iar eu l-am urmarit cum mergea agale spre o strada care cotea si l-a scos din campul nostru vizual.

O iau la stanga, pe langa bloc si, dupa o intersectie apropiata, pe straduta care continua, un om striga panicat la mine ca este ursul la container. Ma uit la container si nu vad nimic. Acestea este plasat chiar in mica intersectie de langa noi. Il intreb pe om daca este vorba de acel container (mai sunt si altele prin apropiere), iar el confirma precipitat. Eu totusi aveam senzatia ca se referea la acel urs care parasise deja zona. Totusi, nu era exclus sa fie mai multi...

Ce sa fac ? O iau cu Ema spre spatele blocului nostru, un loc linistit si verde de marimea unei sufragerii, si ea isi vede de treburile ei canine. Intre timp, lucrurile se precipita.

Apare o masina de teren a jandarmilor, cu sirena si semnalizarile luminoase pornite, accelerand pe straduta unde era acel om speriat. Apoi, in vreme ce eu eram in acea oaza din spatele blocului cu Ema, masina intra pe strada noastra, cu semnale sonore puternice si semnale luminoase. Totusi, eu nu vad nici un alt urs.

Ema termina ceea ce a fost posibil sa fie finalizat, si ma indrept catre usa blocului. Cand sa intru, masina de jandarmi scoate alte sunete puternice, probabil sa ma avertizeze de ceea ce considerau ca era un pericol.

Intru in apartament, iar Ema trece prin obisnuita procedura de spalare a labutelor cu ajutorul Lilianei. Discutam ceea ce s-a intamplat.

Apoi, in vreme ce scriu aceste randuri, razboiul continua. Afara se aude o petarda puternica, ceea ce nu prea ma incanta, deoarece Ema se sperie. Eu nu cred ca acestea ajuta prea mult si am sa explic de ce...

Ursii nu se mai sperie chiar atat de mult, desi parasesc rapid zona cu petarde, sirene si semnale luminoase. Cand o fac, aleg scurtaturile si astfel, multe garduri de la unele case sunt puse la pamant. Astfel iti poti da seama care sunt traseele lor de retragere in padurile apropiate. Nu vreau sa ma gandesc ce face un urs precipitat care se intalneste cu un turist neavizat.

Eu ma gandeam la alta solutie, dar si aceasta are o provocare, anume ca necesita tranchilizarea ursilor si atasarea unui dispozitiv de urmarire (tot sunt la moda). Astfel, populatia de ursi poate fi urmarita printr-o aplicatie pe mobil sau pot fi trimise avertizari precise de catre serviciile de urgenta, fara aceste operatiuni de comando impotriva ursilor.

In cea mai mare parte, nu simt ca sunt periculosi, dar pot fi imprevizibili atunci cand spatiile sunt mici si sunt surprinsi de intalniri cu oameni neavizati. Mai ales daca au pui.

Am totusi senzatia ca a fost un mare defazaj intre prezenta ursului pe care l-am vazut si reactie. Cu alte cuvinte, panica acelui om, sosirea precipitata a jandarmilor cu masina de teren, petardele, sirena si luminile puternice au fost folosite dupa ce ursul deja era in alta zona.

In vreme ce scriam aceste randuri, soseste si avertizarea pe mobil. In viziunea serviciului de urgenta, ursul era pe strada unde se afla acel om panicat. Eu zic ca daca ceea ce bauniesc eu se confirma, ursul era deja in padure atunci cand incepuse vanatoarea lui in jurul blocului.

Oameni si ursi, defazati unii de ceilalti, convietuind intr-o lume care pare din ce in ce mai mica. Vom vedea ce va fi, dar cred ca ideea mea ar merita o incercare. Se pare ca se aplica deja prin alte locuri de mai multa vreme.”

13.07.2023