Oglinzile Sufletului: Zapada si Mos Craciun sau Ghiocei de Primavara?

Pe la unii dintre voi au aparut, desigur, semnele primaverii. Ghiocei, narcise si altele. Si la noi, in Gradina Lui Dumnezeu, se vad pe alocuri. Zapada a disparut complet, irisii si-au scos sabiile din pamant cam vreo 10 sm, iar lalelele incearca aerul timid cu nasul pe-afara - cam 1-2 cm.

Intre timp, pana cand primavara asta se hotaraste definitiv sa-si faca aparitia, noi ne-am zis sa plecam intr-o scurta vacanta de iubirica. Doar vine Sf. Valentin, nu-i asa? Asadar, am luat-o pe Bubulina si-am plecat la drum direct spre munte.

De ieri suntem pe Valea Prahovei, la 4,5 ore distanta de primavara din Gradina noastra si la 2,5 ore distanta de primavara din Bucuresti.

In schimb aici, unde suntem acum, este iarna de-a binelea!
Il asteptam pe Mos Craciun cu portocale, ceai de mar si scortisoara si alte bunataturi. Mai tarziu iesim la sanius! Ema deja nu mai are rabdare! Se uita pe geam cum alti copii zburda prin troiene si se bat cu bulgari fericiti. Si cum latra, alergand de colo-colo. Da, copiii, pai cine?

Continui sa scriu aceste randuri dupa ce ne-am intors din prima plimbare a zilei. La munte ninge abundent! Pa Valea Prahovei, adica. A inceput noaptea trecuta, iar azi toata ziua a nins continuu. Si inca ninge! Este superb! Sunt uimita, nu ma asteptam la asa ceva! Chiar credeam ca gata cu zapezile de juma de metru, vine primavara!

Inainte de a va povesti mai departe, sa va confirm cat de bun e ceaiul cel nou, cu mar si scortisoara. Acum, cand scriu aceste randuri, il savuram.
Vaaai, cum sa va spun, cand s-a umplut bucataria cu aroma lui, puteam sa jur ca am facut vin fiert, nu ceai!
M-am uitat pe eticheta: are si hibiscus, coaja de portocala, coaja de macese si alte arome. Pana si culoarea lui e de vin fiert!
Si nici nu stiti ce pofta de vin fiert adevarat mi s-a facut!!!

Ningea cand am iesit afara. A nins tot timpul si inca mai ninge si acum, la vreo ora de cand am intrat in casa. Este ca in basme!!!!
Cineva striga pe strada altcuiva: "Parca suntem in Alaska!!!" Si chiar asa pare!A nins toata noaptea trecuta, iar dimineata era depus un strat de vreo 15-20 cm. Acum, dupa ce a trecut si mare parte din ziua de azi, cred ca sunt peste 30 de cm de zapada. Si inca ninge!!!

Am glumit dimineata ca iesim la sanius. Si ne-au iesit saniutele in cale, desi nu le-am cautat cu lumanarea! Si nu, n-am cumparat saniuta, ci lopata! Ca oamenii seriosi si responsabili, care au masina de dezapezit in parcare.

Eu mi-am zis ca trebuie s-o incerc chiar acolo, sa ma asigur ca e de calitate, ca rezista, ca merita. Si-am testat-o. A trecut testul! )))
Ne-am facut si un prieten nou!!!!! Un dragalas cu codita, grasunel, frumusel, care asa s-a indragostit de mangaierile noastre, incat ne-a insotit o vreme, oprindu-se cam din doi in doi metri ca sa ceara mangaieri, O mogaldeata roscovana, ca o vulpe.

La intoarcerea spre casa n-am rezistat, bineinteles, ispitei. Si ne-am oprit sa ne primim premiul - era sa zic "Globul de Aur" - Covrigul de Aur.

Cum covrigii simplu, la bucata, se terminasera, am primit un sir intreg de Covrigi de Aur. Toti. Am luat noi tot Aurul! Pentru ca meritam!

Si ce-ar fi Covrigul de Aur fara Cafeaua de Aur?

Nimic nu-i mai bun pe lumea asta! Bine, poate doar amandina.

Dar covrigi calzi, tocmai scosi din cuptor, mirosind ametitor a paine, a mac, a sare incinsa, cu cafea fierbinte, aburinda, bauta la geam, privind afara cum ninge abundent a poveste in inserare? Nu-i asta ce-a mai mare fita de pe lume? Nu-i asta ostentatie? Nu-i asta opulenta? Este. ))))))

PS – si sa va mai spun acum un amanunt, asa, ca divertisment. Nu apucasem inca sa postez imaginile cu si despre Covrigul de Aur, ca imi vine pe home o postare a unei prietene in care vorbea despre "Minutul de Aur". Nu-i asa ca este senzational? Mie asa mi se pare! Nu cred ca ma voi obisnui vreodata cu minunile lui Dumnezeu, sincronicitatile.

Pentru ca la plimbarea noastra n-am luat-o si pe Bubulina, si-a cerut si ea drepturile la inspectie. In acest scop, am imbracat-o cu ambele ei hainute, si cu pulovarasul, si cu hainuta de blanita cu fas pe deasupra. Dar stiti de ce?

Inainte de a pleca de acasa, cum tocmai v-am spus, acolo, la noi, in Gradina lui Dumnezeu, venise primavara. Asa ca mi-am zis ca ar cam fi timpul sa o scap de toti caltii aia incurcati din blanita ei de bichon havanez hot couture aristocratic, in care arata mai rau ca o oaie. Nici nu-i de mirare ca o cam latrau cu naduf pana si Toni, si Bobi, si Gina. Nici lor nu le placea cum arata coafura printesei noastre.

Mi-am luat vreo doua foarfeci, pieptenele, peria si mi-am desavarsit talentele in carliontii ei. Am tuns-o, carevasazica. da. In consecinta, am adus-o la munte, in plina iarna, imbracata cam primavaratic, aproape in costum de baie, as putea spune. Totusi, cu ambele hainute pe ea reuseste sa faca fata zapezii.

Dupa ce si-a inspectat si domeniile ei de pe aici, de la munte, caci, dupa cum vedeti, are peste tot prin lume proprietati Bubulina, i-am facut cateva fotografii, cu gand s-o laud pe facebook cum a rezistat ea eroic troienelor inalte si frigului hibernal imbracata in dezabie. Eram doar eu cu ea afara, deci ne-am facut un pic de cap. Hi, hi, hi....

Dupa cateva cadre. tot incurcandu-ma prin butoanele telefonului si tot chinuindu-ma cu touch-screen-ul in timp ce Bubu ma tragea de lesa si mi se incurca in toate directiile, eu, cea total neprietena cu tehnologia telefonului, dupa cum v-am mai povestit cu alte ocazii, nu stiu cum am facut si am comutat camera din a face fotografii obisnuite in a face selfie-uri!!! Va dati seama? In prima fractiune de secunda m-am blocat. Am crezut ca l-am stricat. Iar, adica.

De aici ar trebui sa deduceti logic ca, pana acum, nu mi-am facut niciodata selfie-uri. Eu, mie insami, singura? Selfie? Nope. )))))

Dupa ce v-ati terminat de ras, uitati-va ce-a iesit. Bubulina mi-a interzis s-o pun pe facebook. A spus ca-i stric imaginea de printesa, de vip. Mi-a spus sa nu cumva s-o fac de ras, ca iar o vor ironiza acasa nesuferitii aia de Toni, Bobi si Gina. A insistat chiar ca are si ea un renume de aparat, are o notorietate deja, o stie lumea, o respecta, are si ea demnitatea ei. )))

Deci, ma intelegeti de ce nu pot sa v-o arat si pe ea.

(PS. Ssssst..... sa nu ma spuneti!).