Cum putem avea un viitor frumos si pasnic?

Traim intr-o lume nebuna, nebuna, nebuna!

Unora chiar asta le place, asta vor. O lume a razboiului, a conflictelor de tot felul, a libertinajului generalizat, a fortei, a puterii agresive, a oprimarii. Se pare, ei sunt cei mai multi, majoritatea. Altii, insa, vor altceva. O lume pasnica, linistita, a bunei cuviinte si bunului simt, o lume a intelegerii si bunastarii, a frumusetii si armoniei. Printre acestia din urma ma numar si eu. As schimba instant realitatea asta agresiva, care s-a generalizat pe intreaga planeta, cu una care sa corespunda dorintei sufletului meu. Ce este de facut? Doar prin simpla mea prezenta pozitiva si prin influenta mea asupra realitatii (pe baza rezonantei la propria vibratie) nu este suficient inca. Da, poate ca se impacteaza realitatea imediat inconjuratoare, apropiata, dar nu si cea planetara, cea care determina viitorul omenirii. Si, oricum, nu foarte rapid. Deci, ce este de facut?

Ei bine, daca vrei sa evoluezi pe pamant catre cel mai inalt stadiu posibil pentru umanitate, ascensiunea fizica, atunci ai nevoie ca mediul de pe pamant sa fie favorabil, cu o vibratie planetara suficient de mare incat traiul sa fie sustenabil si sa nu fie pus in pericol pe termen lung. Cum putem sa beneficiem de  realitatea dorita de noi, in conditiile in care altii, majoritarii, o manifesta agresiv pe a lor, total opusa?

Exista ipoteza ca totul este deja "menit sa se intample", ceea ce inseamna ca exista deja o infinitate de linii temporale care acopera toate probabilitatile si posibilitatile evolutive ale omenirii, in general, si ale fiecaruia, individual. Realitatea pe care noi o traim acum se numeste linia temporala dominanta (linia temporala in care cele mai multe suflete isi investesc energia, atentia si credinta).

Exista ipoteza ca, daca dorim sa avem alte experiente de viata decat cele din prezent, putem alege pur si simplu altceva, ca si cum am accesa o alta linie temporala. Dar, alta fiind, aceea nu poate fi decat una secundara (adica una in care este investita mult mai putina energie a sufletelor, adica exista doar la nivel imaginar, ipotetic sau in potential), iar saltul nu poate fi instantaneu, oricat de mult ne-am dori noi si, dupa parerea mea, oricat de multe argumente ar fi in acest sens. Motivul este ca, a sari instantaneu intr-o alta linie temporala si a simti ca traiesti cu adevarat in ea, presupune ca aceea ar trebui sa devina instantaneu si efectiv linie temporala dominanta (individual si planetar), deci, ca, instant, cei mai multi oameni sa faca alegeri diferite, respectiv, sa investeasca efectiv energia lor, atentia si credinta, in noua linie temporala aleasa, comuna.

Mai exista ipoteza ca, prin rezonanta, fiecare om isi atrage realitatea (experienta) cea mai potrivita, conform vibratiei proprii. Influenta vibratiei medii planetare, adica a tuturor oamenilor de pe pamant, determina, implicit, realitatea dominanta (experientele din linia temporala dominanta). Stiind ca numarul celor care au o vibratie mai inalta au un impact mult mai mare asupra manifestarii realitatii decat acelasi numar de oameni cu o vibratie mai mica, este clar ca a fost nevoie ca un numar coplesitor de mare de suflete cu vibratie mica sa-si doreasca experientele acestui prezent agresiv pentru a genera aceasta realitate temporala dominanta care se manifesta acum pe pamant, respectiv, cea agresiva.

O alta ipoteza presupune din start ca aici functioneaza Legea Liberului Arbitru in baza careia suntem nevoiti sa ni-l respectam reciproc. Ar fi fost perfect daca ar fi fost asa. Totusi, se dovedeste a fi imposibil de pus in practica. Ba, mai mult decat atat, pare o cerinta absolut absurda intr-o lume duala, a contrariilor, unde este aproape de la sine inteles ca negativitatea si agresivitatea se va impune cu forta impotriva pozitivitatii si pacii. Deci, pe cale de consecinta, liberul arbitru al unora (al minoritatii) va fi incalcat.

Cu alte cuvinte, cel putin aparent, din cauza numarului majoritar al acelora care isi doresc sa experimenteze o realitate agresiva si care isi vor impune agresiv (in linia temporala dominanta) deciziile si propria lor viziune asupra realitatii colective experimentate, va parea ca, implicit, va fi incalcat liberul arbitru al celor minoritari, respectiv, a celor care doresc sa traiasca intr-o realitate pasnica. Asta se intampla doar pentru ca traim, asa cum spuneam mai sus, intr-o lume amestecata, intr-o “ciorba” a umanitatii,  intr-un mix de vibratii si densitati si dimensiuni imposibil de armonizat si integrat, o lume in care respectarea liberul arbitru nu mai poate fi (teoretic) justificat altfel decat prin perspectiva din cel mai inalt punct de vedere, cel in care “totul a fost deja menit sa se intample”, adica perspectiva alegerilor “contractuale” de suflet, individuale si colective.

La prima vedere este, vrand-nevrand, o lupta a liberelor arbitre. Poate parea un paradox. Daca ne raportam la numarul oamenilor de pe pamant la un anumit moment dat al realitatii/liniei temporale si la alegerile predominant manifestate, am putea trage concluzia ca rezultatul este previzibil. Ei bine, nu este.

Avem doua variante. Mai intai, daca avem in vedere chiar respectarea liberului arbitru prin prisma ipotezei ca, din cel mai inalt nivel, “totul este deja menit sa se intample”, putem intui  macar doua solutii logice la acest aparent paradox spre un viitor pacifist, frumos si armonios:

1.      Fie o parte dintre cei cu vibratie mica (si care emit negativ) vor constientiza consecintele emisiei lor si vor incepe sa emita pozitiv (si, implicit, vor incepe treptat sa-si creasca vibratia), crescandu-si astfel si impactul asupra schimbarii realitatii agresive din cadrul liniei temporale dominante intr-o realitate pasnica.

2.      Fie o parte din cei cu vibratie mica (si care emit negativ) vor pleca de pe pamant, urmand ca in locul lor sa se nasca generatii pasnice, suflete care au ales de la inceput sa emita numai pozitiv si care au misiunea de a aduce in manifestare o realitate pasnica in linia temporala dominanta. Scaderea numarului de oameni care emit negativ se poate face fie pe baza liberului lor arbitru (adica, aleg singuri sa plece in alte parti ale universului, unde pot experimenta cum doresc fara sa deranjeze pe nimeni), fie vor fi nevoiti sa plece, ca o consecinta a cresterii vibratiei planetare, ei nemaiputandu-le suporta si parasind pamantul de nevoie.

In concluzie, nu putem alege individual sa traim instant realitatea pasnica a planetei dintr-o alta linie temporale daca aceasta alegere nu este facuta instant de un numar suficient de mare de oameni.  Asta suna a utopie. Este clar ca, pentru a putea avea in viitor o realitate dominanta pasnica este nevoie sa creasca numarul oamenilor cu vibratie inalta (deci a acelora care au un impact mai puternic de manifestare asupra realitatii in sens pozitiv, prin energia lor pozitiva emisa) si, implicit, sa scada numarul de oameni care emit negativ (a celor cu vibratie mica).

Aici se pune o intrebare: mai este timp pentru ca una dintre cele doua solutii de mai sus sa fie aplicata intr-un ritm natural, care sa fie integrata, asumata si sa produca efectele scontate intr-un mod firesc, cu calm si cu incredere?

A doua varianta presupune o incalcare deliberata a liberului arbitru al celor care emit negativ si, implicit, o acceptare a faptului ca nu chiar totul "este menit sa se intample”, mai precis, acceptarea faptului ca, la proiectarea liniilor temporale infinite, probabile si posibile, nu a fost luata in calcul aparitia anumite erori, devieri sau perturbari ale cursului umanitatii, si ca, la un moment dat, se va impune o corectie a acestora, respectiv, printr-o  interventie externa, mai mult sau mai putin evidenta, rapida si eficienta. 
Doua solutii se evidentiaza si aici: fie pot fi emise Dispense Divine  si aplicate instant (respectiv, crearea de portaluri si separarea energetica a dimensiunilor), fie prin actiunea directa a unor forte exterioare planetei si umanitatii, a acelora care, deocamdata, sunt mai presus de puterea de acceptare si intelegere a omenirii, in general.

Intrebarea de mai sus poate fi repetata si aici: avand in vedere directia spre care se indreapta acum omenirea (daca este lasata de capul ei), oare aplicarea unei solutii externe se poate face intr-un mod in care care ea sa fie integrata, asumata si sa produca efectele scontate cat mai firesc, cu calm si cu incredere? 

Spre ce ne indreptam? Ce se va intampla? Cum? Cand? 

Cu siguranta, fiecare va face uz de Liberul Sau Arbitru si isi va investi energia, atentia si credinta in acele alegeri care il vor duce spre manifestarea realitatii dominante pe care si-o doreste. Aici, pe pamant, sau in alta parte. Intr-un fel sau altul, oriunde ne-am afla, suntem cu totii in Gradina lui Dumnezeu.

Eu va incurajez, totusi, sa emiteti constant cat mai pozitiv, stiut fiind faptul ca, prin elevarea fiintei voastre si prin  cresterea vibratiei personale,  ii puteti influenta pe cei apropiati, ii puteti ajuta sa-si schimbe perceptiile, credintele si viziunea pe termen lung. Cu cat mai multi oameni vom avea o perspectiva comuna frumoasa, armonioasa, pasnica si in bunastare, cu cat mai multi vom investi energie, atentie, credinta si actiuni de manifestare in acest sens, cu atat mai repede ne vom indrepta catre un astfel de viitor dorit, visat, indreptatit.

PS 1. Fiecare are ritmul lui propriu de constientizare. Unii au nevoie pentru a constientiza mai repede sau mai usor de exemple, de dovezi ca se poate. Au nevoie de ajutor pentru a-si recastiga increderea in ei insisi si in altii. Cine stie ca poate oferic ajutorul sau prin exemplu personal este bine sa nu stea pe ganduri: sa fie reper si ghid. Prin perpetuarea exemplului bun din om in om, se poate atinge masa critica care genereaza schimbarea planetara. Dar, desigur, este nevoie de mult discernamant din partea tuturor: si in a oferi sprijinul, calauzirea, si in a le primi. 

PS 2. Sa avem o disciplina aproape de fier in a ne mentine "pe linie".  Cat conteaza asta? Foarte mult! Macar pentru a ne mentine intr-o arie a unei realitati personale cat mai benefica. Bineinteles ca apar la tot pasul efecte ale influentei celorlalti, dar, stiind ca noi am facut tot ce ne-a stat in putinta pentru a mentine cel mai ianlt nivel de vibratie personal si al realitatii imediat inconjuratoare, putem spune ca Adevarul nostru a fost rostit, iar Universul este obligat sa tina cont de el cumva. Comportandu-ne in Adevar si in Integritate avem un foarte puternic impact asupra celor cu care ne intersectam si asupra alegerilor lor. Devenim "contagiosi" si putem face ca viitorul sa "fie asa" cum ne place, frumos si pasnic. Vom primi ajutorul divin de care avem nevoie. Dar trebuie sa-l cerem.


PS  3. Planul Original a fost interferat de "virusi". Cineva i-a lasat sa-si faca de cap pe aici. In consecinta, Cineva trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru acest fapt si sa ia masurile potrivite de corectie. Cineva ar face bine sa intervina si sa regleze ce s-a dereglat in urma erorii de a permite ce nu era de permis, respectiv, ce nu fusese inclus in Planul Original.  Nu cred ca este corect sa ne gandim tot noi la abandonarea navei, iar "sobolanii" sa ramana bine-merci nestingheriti aici. No way! Cine i-a lasat sa urce pe punte sa faca bine sa-i debarce si sa-i duca acolo unde le este locul. Am zis!

 PS 4. O Alianta Planetara sau Cosmica este cea mai potrivita forma de colaborare, sustinere si ajutorare. Dar, ca sa functioneze, ea trebuie sa fie incheiata intre parti care se incred si respecta, in cea mai mare parte, aceleasi valori, aceleasi principii, care au aceeasi viziune pe termen lung. Este de dorit sa se poata lega astfel de aliante, care sa fie si durabile si eficiente, insa este greu de crezut ca asta se va intampla pe pamant de la sine, in mod firesc, natural si pe termen lung, in actualele conditii planetare. Dualitatea acestei lumi se bazeaza pe contrarii si pe diferente mult prea mari, care nu prea mai pot fi armonizate in termenii pe care ii cunoastem acum. Este necesara o transformare profunda, globala.  Noi sa ne facem treaba atat cat ne sta in putinta de bine acolo unde suntem si sa speram ca fiecare dintre noi va avea impactul potrivit in sens pozitiv.

UPDATE 19.12.2018, ora 00:14 - Vreti o sincronicitate perfecta? Iata o sincronicitate mai mult decat PERFECTA: am vrut sa ne uitam in seara asta la un film. Adrian este cel care alege doua-trei titluri ca sa avem din ce alege (in caz ca primul pe care il deschidem nu ne place). In seara asta am ales din prima un film de desene animate: Smallfoot 2018. Este de o sincronicitate memaipomenita cu textul de mai sus. Este povestea spusa cu alte cuvinte. Urmariti-l si o sa va placa la nebunie! :) Nu va lasati dezamagiti de primele doua minute. Sunt aparenta unei comunicari "pe limba lumii acesteia", oarecum superficiala, dar necesara uneori. Ulterior incepe povestea adevarata. :D O poveste despre : ADEVAR, INTEGRITATE, CURAJ SI SCHIMBARE. <3 Vizionare placuta! Link trailer film:   https://www.youtube.com/watch?v=uBw6EvIxIS8

UPDATE 20.12.2018: Se deblocheaza chestii. Se declanseaza chestii. Ieri a fost un intreg lant de sincronicitati. Un Flux. De fapt, acesta a inceput cu filmul pe care l-am vazut ieri, pe la pranz. Adrian a ales doua trei titluri, mi le-a enumerat si m-a intrebat ce-as prefera sa vedem. Unul dintre ele era despre viata astronautului Neil Armstrong "First Man". Mesajul de dincolo de film a fost "Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omerire". Bun, am vazut filmul si ne-a placut maxim. Asta a declansat altele. Dupa cateva ore am scris textul de mai sus, despre viitor. Apoi am vazut filmul de desene animate. "Picior mic" (mesajul lui: are omul un pas mic, dar, pentru intreaga umanitate, el poate face un salt urias inspre Schimbarea necesara daca actioneaza in Adevar, Integritate si Curaj.
Bun, s-a terminat filmul si eram inca in Flux. In meditatia de dupa au venit asa niste energii puternice incat parca niciodata n-au mai fost atat de puternice (desi au fost si altadata asa). Si, fiind in mijlocul acestor energii, mi s-a deblocat brusc ceva si am avut un flash de memorie: mi-am amintit cateva secvente din visul avut in noaptea precedenta: visasem ca mi se deschidea cel de-al treilea ochi. Adica, erau niste incercari de deschidere, un fel de teste. Parca se deschidea obiectivul unui aparat foto profesionist. Eu eram dincoace de obiectiv, in intuneric, si in fata mea se deschidea obiectivul, lasandu-ma sa vad dincolo de el o imagine luminoasa si colorata, dupa care se inchidea. S-a repetat asta de vreo trei ori.  Am realizat in vis ce mi se intampla si am incercat sa ma concentrez in a-mi mentine "ochiul" deschis, insa mi-am dat seama ca nu merge asa, prin concentrare voita, ca nu depinde de intentie, ci de cat de "pregatita" sunt sa se intample asta.
Este a doua oara cand visez cum mi se deschide al treilea ochi. In primul vis, cu ceva timp in urma, poate un an, nu mai stiu, acesta s-a deschis ca un ecran dreptunghiular in fata mea, precum ecranul unui cinematograf, pe care rulau imagini, exact ca intr-un film. Si am exclamat atunci, in vis: Aaaaa, deci asa se simte si se vede prin al treilea ochi!!!!
Pana la acel vis eram tare curioasa de o asemenea experienta. Sinele Inalt mi-a oferit-o in vis, ca sa stiu despre ce este vorba, dar inca nu si in realitate, nefiind pregatita suficient pentru asta. Visul de acum doua nopti mi-a aratat ca se mai fac teste cu mine... Hi, hi, hi..... cam da, stiu ca nu prea sunt pregatita sa vad si urateniile de dincolo.
Aveam o foarte mare curiozitate in privinta acestei experiente, nu-mi puteam imagina cum simti "sa vezi". Imi imaginam vizual, asa cum am citit prin diverse materiale despre cum au descris altii si cum mi s-a mai poivestit ca se intampla, dar nu aveam cum sa stiu "cum se simte". Asta ma interesa cel mai mult. In vis am primit senzatia, experienta. A fost foarte important pentru mine, mi-a temperat curiozitatea aceea puternica.  Acum stiu, chiar daca n-am trait in realitate asta.

UPDATE 20.12.2018, ora 13:03 Alta faza!  La fel de "Wooow!!!!" Alaltaieri ne uitam la un alt film: "Cronicile Craciunului", film de sezon, deh!  Noi avem un obicei cand ne uitam la filme: sa comentam scenele, personajele, replicile si sa ne distram pe marginea lor chiar in timp ce filmul ruleaza. Uneori insa, asa de tare ne distreaza si ne apuca rasul, incat pierdem sirul filmului si suntem nevoiti sa-l oprim si sa rulam din urma, ca sa vedem ce s-a intamplat cat n-am fost atenti si-am ras. 
La fel si la acest film. Din cand in cand simteam nevoia sa mai comentam si, la un moment dat, Adrian exclama exact cu tonul si timbrul vocal ale lui Arnold Schwarzenegger dintr-un film: "I'll be back!". Si imediat, dar IMEDIAT!!! INSTANT dupa ce el a incheiat replica asta, din monitorul calculatorului se aude raspunsul din film "I am back!".  Ce se mai poate spune despre asta? Am ramas amandoi perplecsi!!  El chiar a comentat apoi: "Poftim, cum poti sa povestesti cuiva asta? Cine te-ar crede?" 

Zilele acestea au loc interesante deblocari. Se intampla lucruri "woooow!!!" . Ar trebui sa facem o baza de date cu ele, sa nu le uitam. Eu chiar am inceput sa le adun intr-un fisier word de un timp, dar multe le-am uitat si imi pare rau acum. Spunea o prietena:  "Amintiri despre viitor -  ghid pentru generatiile urmatoare sa ii ajute sa inteleaga prin ce am trecut. "  

Daaaa.... ! Sa nu li se mai para ca sunt anapoda.... sa aibe ancore si repere ale drumului... sa stie ca li s-au intamplat si altora la fel, sa nu se sperie, sa recunoasca etapele, sa inteleaga cam pe unde sunt si ce mai trebuie facut.... este foarte important! Eu asa simt. Cei de dinainte nu prea au facut asta in detaliu. Multe din cartile scrise si din materialele intalnite nu intra in detalii din acestea de zi cu zi... pentru ca, probabil, nefiind notate la timpul lor, au fost uitate. Cartile sunt mai mult teoretizari, bune si ele, dar mai trebuie ceva... impartasirea experientei proprii, exemplul personal. Eu cred ca asta este scoala viitorului - exemplul personal concret, nu teoretizat. Nu mai merge cu memorari si "poezii", nu mai crede nimeni in ele. Este nevoie de "Uite, asa am facut eu, asa am simtit eu, asta mi s-a intamplat mie! Tie ti se poiate intampla si altfel, dar uite ce poti intalni pe drum, este ok asta."

 Autor: Liliana Pascanu

Noi doi cam asa ne creeam viitorul......