În vid

Nu ştiu de ce-n clepsidra lumii mele secundele îmi par că s-au oprit

Şi-o linişte absurdă, nelumească, peste nisipul meu s-a risipit.

Nu-mi mai aud nici gândurile care, deunăzi, curgeau fără hotar.

Într-un pustiu deplin mi-e-ncremenirea şi-n el îngenunchez ca-ntr-un altar.

Nu ştiu de ce stau într-o aşteptare, deşi ştiu bine că n-am ce s-aştept,

Nu ştiu de ce, parcă, puţin mi-e teamă, deşi-mi resimt şi liniştea din piept,

Aş plânge pentru nu ştiu ce motive, m-aş bucura, dar nu ştiu pentru ce,

Aş întreba, deşi, parcă, ştiu totul, din toate lumile concentrice.

Ca într-un vid mă simt acum blocată. Nu pot să fug, dar, parcă, nici nu vreau.

Sunt singură cu mine-n întuneric. Au dispărut toţi cei ce mă iubeau.

Nu ştiu dacă absenţa lor mă doare sau dacă mi-e mai bine fără ei,

Nu ştiu nici ce-anotimpuri se perindă prin mintea mea şi nici prin ochii mei.

Ştiu doar că simt nevoia împăcării cu tot ce m-a rănit şi n-am iertat,

Cu toate sentimentele din mine, cu tot ce-am vrut să uit şi n-am uitat,

Cu nemplinitele dorinţe şi cu vise ce mi-au rămas doar vorbe în trecut,

Cu dorul, cu iubirea netrăită, cu tot ce am avut şi am pierdut.

Bucuresti : 04.09.2012

***Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu