Acest
copil e o oglindă vie ce te priveşte fără aşteptări,
Prin
ochii lui descoperi inocenţa pierdută mai demult, pe vechi cărări,
Îţi
aminteşte cum ai fost odată, cum poţi să fii din nou dacă doreşti,
Dacă
renunţi la temerile-n care în fiecare clipă te zideşti.
Acest
copil este aici să-ţi spună că poţi din închisori să evadezi,
Să înţelegi
că timpul e-o minciună în care nu mai trebuie să crezi,
Să
nu mai vezi doar frunzele uscate, de toamnă scuturate la pământ,
Să
nu mai crezi că iarna e sfârşitul şi totul se opreşte în mormânt.
Acest
copil ţi-aduce-nţelepciunea de-a te vedea copac cu rădăcini,
De
a-ţi simţi comoara de lumină din crengi, din flori, din frunze şi din spini,
De-a
şti că eşti şi ploaia care stinge al verii foc ce arde-n trupul tău,
Că eşti
şi vântul care răscoleşte prin adormitele păreri de rău.
Acest
copil te vindecă de toate, de orice anotimpuri din trecut,
Îţi
dăruieşte aripi noi de vise să poţi să fii ce ieri nu ai putut,
Să-ţi
fie viaţa numai primăvară şi doar în ea, etern, să înfloreşti,
Să-ţi
împlineşti menirea-n astă lume: cu toata inima, mereu, doar să iubeşti.
Bucuresti : 02.09.2012
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)