“Care este culoarea ta preferată?”
Este o întrebare
aparent simplă la care este uşor de răspuns, nu-i aşa?
Mult timp însă
eu am fost destul de încurcată în faţa acesteia. Mie îmi plăceau toate
culorile, iar răspunsurile mele nu exprimau o preferinţă intensă pentru una
anume.
Alegeam culori
făcând diverse asocieri
conjuncturale.
Astfel,
răspundeam uneori “albastru”, alteori “alb” sau “roşu”, “oranj” sau
“roz”, ori altcumva.
Însă nu cred că
am răspuns vreodată că prefer “verdele”.
Cu toate acestea
mi-am dat seama la un moment dat că cel puţin în garderoba mea am adunat o
mulţime de piese vestimentare şi accesorii în diferite nuanţe de verde.
În incursiunile
mele prin magazine, fără să ştiu de ce, mă simţeam deseori atrasă ca de un
magnet de mărfurile expuse în cromatica diversă a verdelui.
În această culoare simţeam un rafinament aparte, ea îmi inspira o anumită stare
de linişte şi calm, dar totodată simţeam cum îmi stimula în mod discret
imaginaţia.
Acum ştiu de ce:
alegeam cu inima şi cu sufletul, nu cu ochii.
Verdele este
culoarea chakrei inimii, Anahata, şi, de asemenea, este culoarea
creativităţii. Este culoarea vieţii, a naturii, e leagănul delicat al florilor.
Iar aura mea
conţine predominant nuanţe frumoase de verde.
Acum sunt atrasă
şi de altă culoare - mov - cu toate nuanţele ei - lila, violet, indigo.
Este o atracţie
declanşată de preferinţa cromatică pe care o are iubitul meu.
Accentele de mov
s-au insinuat treptat în jurul meu ajungând
nu numai să-mi placă, ci să mă simt atrasă intens de această culoare.
Desigur, este de
bun augur!
Şi ce frumos se
asortează cu verdele!
Bucuresti : 19.11.2013
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)