Cât timp trebuia
să treacă până să verificăm dacă am reuşit sau nu? Şase săptămâni? Ia să calculăm:
din 18 aprilie, de când am demarat procesul (puteti citi detaliile aici
http://ingradinaluidumnezeu.blogspot.ro/2016/04/vrem-ciuperci.html), până astăzi,
30 mai, sunt.... hmmmm..... ca să vezi! cam şase săptămâni.
Deeeci.... am
verificat.
Pozele de mai
jos nu mai au nevoie de alte comentarii. Aşa ciuperci uriaşe n-am văzut
niciodată cu ochii mei!!! Sunt Bureţii noştri de fag.
Voi adăuga doar
că acum suntem mult mai determinaţi. Ne informăm, analizăm şi studiem cum putem
trece la nivelul următor, adică să ne producem noi singuri materia primă de însămânţat,
respectiv, miceliul. Ne dorim să perpetuăm rezultatul fără să mai depindem de
furnizori externi (sic!).
Eeeeei, cum vi
se pare?
Din Grădina lui Dumnezeu: 30.05.2016
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu
Va urmaresc de cateva luni, de cand am aflat de blogul dvs. de la Cristiana A., si m-am abonat la postari, sa fiu sigura ca nu pierd nici o poveste. Va admir! Si traiesc alaturi parca de voi in aventurile pline de frumusete. Ma uit cu jind la fiecare poza de floare, fruct si gaza.. eu stau la bloc si nu prea se intrevede vreo sansa sa ne putem muta la casa, insa asta este si visul meu: o casa modesta, cu gradina, in care traiul parca e mai molcom, in contact direct cu natura si parca mai aproape de propriul meu suflet... Si trebuie sa zic, ciupercutele au pus capacul! Auleo, parca le si vedeam intr-o tigaie, cu un pic de usturoi si sos de soia! Mancate in pridvor, auzind pasarelele si gainile cotcodacind... Mmmmmmmm....
RăspundețiȘtergereOana, multumim pentru cuvintele frumoase! Visul tau este frumos si, daca ne-ai citit poivestea de la inceput, stii ca si noi am pornit la drum cu un vis. Acesta s-a implinit dupa mai multi ani, dar l-am alimentat zi de zi, ceas de ceas, din clipa in care s-a cristalizat in inimile noastre: Gradina. De aceea te incurajam sa nu renunti la visul tau. Nu stii cum si cand se poate implini. Incepe prin a face pasi mici pentru manifestarea visului tau. Noi am inceput cu "Gradina din balcon". Succes! Poate mai revii cu vesti despre ce ai mai facut in acest sens. Te mai asteptam!
RăspundețiȘtergere