Azi vecinul
nostru din dreapta şi-a adus mioarele chiar lângă
gardul nostru, la păscut de iarbă şi
trifoi.
Aşa am avut ocazia din nou să privesc mieii de
aproape. Şi m-au privit şi ei pe mine. Mai ales unul s-a uitat lung, lung,
uimit şi curios, dar liniştit. De parcă ştia
că nu are ce să i se întâmple, că eu nu-i voi face nici un rău. Eu eram dincolo
de gard, iar el era înconjurat de oile mari şi
bătrâne, de berbecii încornoraţi şi lăţoşi şi de
ceilalţi frăţiori ai lui.
Când am apărut
cu aparatul foto la gard, animalele mari s-au regrupat instinctiv în jurul
mieilor şi au început să behăie panicate. Ele
aveau deja înscrise în memorie antecedente dureroase. Mieii, însă, inocenţi, au rămas liniştiţi în faţa omului. Fără teamă. Mai cu seamă
acela alb cu boticul rozaliu, care m-a privit fix, direct în ochi, curios, pur,
curat, blând, inocent. Minute în şir...
fix...
Off....
De ce??
Din Grădina lui Dumnezeu: 10.04.2016
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea
şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)