Eşti o femeie puternică?

Putem face o listă lungă cu aspecte care descriu o femeie apreciată ca fiind puternică. Ce ar face şi ce nu, ce ar spune şi ce nu, ce ar gândi, ar simţi, ar dori, ce vise ar avea, ce limite, cu ce fel de oameni s-ar înconjura, ce prieteni, ce stil de viaţă, ce obiceiuri, ce viitor.

Fiecare om are în minte un anume etalon al femeii puternice, anumiţi parametri care-i definesc comportamentul, atitudinea, prietenii, erudiţia, familia, cariera, etc. Tiparul femeii puternice este diferit de la un om la altul, în funcţie de experienţele şi conjuncturile proprii de viaţă şi de încredinţările dobândite de pe urma acestora. Paradoxal, uneori, anumite decizii, fapte şi atitudini ale unei femei îi pot aduce acesteia  statutul de „puternică” în ochii unora, în timp ce în ochii altora ele ar putea fi dovezi de slăbiciune.

O femeie nu este puternică doar pentru că unii, mai mulţi sau mai puţini, o apreciază astfel după standardele lor sau după anumite convenienţe generale. O femeie este puternică atunci când se simte ea însăşi, în forul ei interior, astfel. Puterea ei  nu se naşte din fericire, abundenţă, glorie si succes, din numărul sau calitatea prietenilor, din averea sau cariera ei, din statutul social sau din renumele familiei sale. Puterea ei nu creşte neapărat în urma unor încercări, prin lacrimi, singurătate sau lipsuri, nici din experienţe familiale sau conjuncturi sociale grele, ci mai ales din abilitatea de a se detaşa de toate acestea şi de a trece prin toate învăţând, creându-se şi şlefuindu-se pe sine însăşi continuu, în mod conştient, ştiind deja ceea ce îşi doreşte să devină.

O femeie nu este puternică doar pentru că ea este aceea care, de cele mai multe ori, rezistă, în timp ce alţii cedează. Şi nici viceversa. Este puternică atunci când, în ciuda a tot şi toate, ea merge pe calea ei, aceea în care îşi pune toată încrederea. În ciuda tuturor obstacolelor, greutăţilor, lacrimilor sau aparenţelor. Ori, dimpotrivă, poate da dovadă  de o mare forţă interioară atunci când decide să renunţe, când se opreşte în loc, deşi alţii merg înainte, când pleacă, deşi toţi îi spun să rămână, când se hotărăşte să fugă, când toate motivele celor din jurul ei sunt zăbrele ale închisorii, când  alege libertatea aripilor ei deschise în lumină, decât să accepte draperiile grele şi întunecate peste confortul coliviei în care ea nu poate fi altceva decât o frumoasă pasăre închisă.

O femeie nu este puternică doar dacă îşi urmează bărbatul „până la capătul pământului”, doar dacă i se dedică acestuia cu toată fiinţa ei, doar dacă îi rămâne alături în ciuda tuturor încercărilor vieţii şi doar dacă răzbate împreună cu el prin toate hăţişurile lumii. Ea este puternică atunci când ştie că toate acestea sunt parte din alegerile ei conştiente. Chiar şi atunci când deciziile ei produc despărţirea, o femeie este puternică dacă, astfel, îşi urmează calea sufletului ei. Ea este puternică atunci când îşi decide responsabil drumul sau opririle, călătoria sau întoarcerile, lupta sau abandonul, zborul sau lanţurile, împlinirea viselor sau renunţarea la ele.

O femeie nu este puternică doar atunci când îşi duce în spate, zi de zi, destinul matern cu stoicism şi încrâncenare, zbătându-se din greu să asigure copiilor ei cele necesare traiului în această lume. O femeie este puternică atunci când, oricâţi copii ar avea, unul sau mai mulţi, trece peste toate provocările sorţii şi reuşeşte să fie o mamă iubitoare, blândă, răbdătoare şi tandră, o mamă care îşi îmbrăţişează cu drag la piept copiii, cărora le citeşte poveşti, care cântă şi recită poezii alături de ei, care se joacă zi de zi, care îi mângâie şi le sădeşte în suflete încrederea în ei, bucuria de viaţă,  dorinţa de evoluţie şi sentimente frumoase faţă de toate vieţuitoarele lumii, o mamă care le arată calea, care le deschide ochii spre tărâmurile de dincolo de orizont, care îi ajută să-şi deschidă aripile şi îi învaţă să zboare şi să creadă în puterea lor de a depăşi orice limite.

O femeie nu este puternică doar atunci când depune eforturi să trăiască în lume după moartea unor fiinţe dragi, ci atunci când ea învaţă şi înţelege că nu există bariere între sufletul ei şi al celor plecaţi în Împărăţia Cerurilor, că sunt şi vor fi mereu împreună dincolo de spaţiu şi timp. Este puternică atunci când despărţirile nu-i întunecă privirea, zâmbetul, inima, viaţa, când vede în fiecare suflet prezenţa divină, luminoasă şi sfântă, când adună din fiecare experienţă, din fiecare relaţie, din fiecare iubire, din fiecare despărţire, din fiecare început şi sfârşit, acele învăţăminte destinate ei – cele care îi aduc revelaţii, iertarea, bucuria, încrederea, speranţa, cele care îi curăţă, limpezesc şi îmbogăţesc sufletul.

O femeie nu este puternică doar atunci când arborează o atitudine de luptătoare, o imagine a invincibilităţii, când trece „ca un buldozer” peste probleme, rezolvând, reuşind, ajungând, intrând, ieşind, luând, călcând, doborând, rezistând, impunându-se prin tot ceea ce spune, face şi arată. Ea poate fi puternică prin însăşi feminitatea ei covârşitoare, prin sensibilitatea ei interioară, prin delicateţe, tandreţe şi blândeţe, prin şoapte şi gingăşie, prin mângâiere şi alint. Lacrimile ei n-o fac mai puţin puternică. Exprimarea liberă şi sinceră a sentimentelor şi emoţiilor ei, a gândurilor şi temerilor, a dorinţelor şi viselor ei este o dovadă a forţei ei interioare, precum poate fi, în egală măsură, şi tăcerea ei din momentele de nelinişte sau nesiguranţă, de teamă sau neîncredere, ori de fericire intensă, de pace şi armonie, de răbdare, înţelegere şi echilibru.

O femeie nu este puternică doar pentru că ştie să facă faţă cu bine atribuţiilor unui loc de muncă în care răspunderile sunt mari, unde munca fizică este prea obositoare, ori unde anturajul colegial este unul greu de suportat. Ea este puternică atunci când, în ciuda tuturor provocărilor, nu îşi lasă sufletul atins de tristeţe, disperare şi teamă, de priviri şi cuvinte nepotrivite, de termene stresante, de limite exagerate. Este puternică atunci când îşi păstrează zâmbetul pe chip şi interacţionează senină cu sufletele celorlalţi,  când  trece cu eleganţă şi delicateţe peste tensiuni şi nu-şi lasă supărarea de moment să-i ajungă în inimă. Este puternică atunci când menţine în jurul ei energia păcii, liniştii şi frumuseţii, când transformă dictonul „omul sfinţeşte locul” în realitate concretă.

O femeie nu este puternică doar atunci când rezistă pe termen lung celor mai vitrege condiţii,  dar nici când alege schimbarea, ştiind că merită mai mult, mai bine, mai frumos. Ea este puternică atunci când îşi urmează calea sufletului ei, oriunde ar purta-o paşii. Nu este puternică atunci când face alegerea aceea care este văzută ca fiind în ochii celorlalţi „cea bună”, ci atunci când decizia ei o scoate învingătoare în lupta cu toţi demonii ei interiori, când aceasta o face să se simtă împlinită, împăcată şi fericită, indiferent dacă primeşte aprobarea şi sprijinul celor din jur, sau, dimpotrivă, dacă este combătută şi toţi încearcă să o îndrume pe „drumul cel bun”.

Dacă eşti o femeie puternică, nu eşti impresionată de aprecierile nimănui şi nici descurajată.

Nimeni nu-ţi cunoaşte toate experienţele vieţii tale, cu toate detaliile, cu toate sentimentele tale, cu toate gândurile din fiecare clipă definitorie care ţi-a marcat destinul. Nimeni nu ştie exact conjuncturile în care ai luat o decizie, ai făcut un pas ori altul şi nimeni nu ştie măsura eforturilor tale pentru a urca sau coborâ un munte. Importanţa înălţimilor vârfurilor pe care ai ajuns să înfingi steagul reuşitei numai tu o poţi aprecia.

Dacă eşti o femeie puternică, eşti deja pe drumul tău şi mergi pe el înainte, indiferent de cât de multe cărări ţi se deschid înainte, care mai de care mai ispititoare. Ai deja încredere în tine, indiferent de câte momente de slăbiciune încearcă să te oprească şi priveşti deja dincolo de limitele tale aparente, dincolo de obstacole, dincolo de ziduri, dincolo de nori, indiferent de părerile celorlalţi despre ceea ce gândeşti şi faci, despre felul tău de a fi şi a trăi, despre deciziile tale şi destinaţia spre care te îndrepţi.

Dacă eşti o femeie puternică, ai deja în tine iubirea care alege potrivit ţie, indiferent de paradigmele acestei lumi.

Oamenii au vise. Toţi avem. Nu putem trăi fără ele. Prezentul ne revelează ceea ce am ajuns să fim, iar visele ne arată ceea ce putem deveni, calea pe care să mergem. Dacă eşti o femeie puternică, îţi urmezi visele, dar nu-ţi faci din ele închisori. Le  desenezi pe pânza vieţii tale, rând pe rând, până când cele potrivite ţie prind contur, formă şi culoare, gust şi parfum, atingere şi emoţie, lumină şi nesfârşire, trăindu-le cu adevărat prin tine însăţi.

Eu, da, sunt o femeie puternică.

Tu eşti?

Bucuresti : 12.06.2014

***