Azi dimineata, cand m-am trezit, am avut o minunata surpriza. :)
Adrian, trezindu-se cu mult inaintea mea, iesind afara cu Ema Boema von Bubulina Haute Couture, bichonul nostru aristocratic havanez mini toy, Maria Sa Principessa de Predeal, a observat ca unul din brazii cei batrani din parcul din fata blocului avea mugurii marisori, tocmai buni de cules. :)
In timp ce brazii alaturati aveau mugurii inca foarte mici, chiar cu caciulitele pe cap.
Asa ca s-a orientat rapid: a adus-o pe Maria Sa acasa, a luat o punga mov ;-) si a iesit la recoltat muguri de brad. :)
Vazuseram noi zilele acestea ca incepusera sa creasca si chiar ii spusesem ca abia astept sa fac din nou siropul mentolat si atat de racoritor din muguri de brad, insa nu ajunsesera inca la marimea potrivita pentru cules. Pana azi.
Asa ca mi-a facut o mare surpriza cu o prima recolta, urmand ca zilele urmatoare sa completam treptat stocul. :)
De vreo cateva zile ploua continuu, este frig, si, desi mai sunt doar trei-patru zile si intram in iunie, azi am iesit la plimbare infofoliti bine de tot: cu geaca de iarna, cu gluga cu blanita pe cap, cu manusi, cu jambiere protectoare, si cu umbrela dupa noi. Pai, la cele 7 grade C, care se simteau ca 4 gr, nici nu-i de mirare, nu?
Prognoza meteo spune ca frigul si ploile vor tine fix pana de 1 iunie, cand soarele va decreta sosirea verii. O sa vedem, ca nu prea ne vine sa mai credem asa usor, dupa multele schimbari meteorologice inselatoare ale acestei luni.
Nici centrala n-am oprit-o din septembrie anul trecut! Avem 9 luni de cand merge continuu, chiar daca, din aprilie, numai noaptea.
In fine, ne-am facut plimbarea zilei ca de obicei, chiar si prin ploaia romantica, dar cam tomnatica :))), fara sa ne pese de frig si umezeala, caci am fost bine echipati.
Am facut si ceva poze unui copac de liliac care ne-a impresionat prin bogatia inflorescentelor! Nu avea frunze aproape deloc, insa avea o coroane bogata, imensa, de flori. O minunatie de liliac!
La intoarcere am surprins cateva cadre si cu crengile unuia din cei doi brazi din fata ferestrei noastre, care sunt acum pline de o puzderie de conuri mici, in formare. Nu vor creste toate, desigur, cele mai multe se vor scutura, insa acum, in stadiul actual, ne-au oferit o imagine foarte fotogenica.
Pentru ca mugurii de brad culesi de Adrian ma asteptau cuminti in punga in care fusesera adunati de la prima ora a diminetii, m-am apucat de procesatul lor.
Mai intai, asa cum ne sta bine noua, celor care avem blog unde putem sa ne laudam cat vrem si cu ce vrem, fara sa deranjam pe nimeni (sic!), m-am apucat de facut pozele de rigoare pentru blog. :))))
Am fost uimita sa constat ca foarte multi muguri inca aveau caciulita pe varf! Atat de fragezi erau!
I-am curatat de micile caciulite transparente care apucasera sa se scuture in punga, de codite si de cele cateva ace de brad batrane, care se rupsesera in timpul culesului, apoi i-am pus cu apa la fiert pe aragaz.
Dupa ce au dat in clocot, i-am lasat sa mai fiarba vreo 5-8 minute, pana cand s-au inmuiat foarte bine si s-au lasat pe fundul oalei, in lichid, apoi am oprit focul, am pus capacul pe oala si i-am lasat asa pe aragaz, la infuzat, pana maine.
Maine voi strecura infuzia si o voi pune in sticle la frigider, pana cand voi avea o noua recolta de muguri si o noua cantitate de infuzie, dupa care voi face siropul din toata cantitatea odata. Zahar, lamaie si esenta de vanilie - asta este tot ce mai am nevoie pentru sirop.
Deocamdata, acestea sunt pozele de azi.
Actualizare in 28.05.2025: Filozofie atasata siropului din muguri de brad si poze noi ! :))))
Spuneam zilele trecute ca tot ceea ce facem ne reprezinta ca o Oglinda, pentru ca noi chiar suntem Creatori puternici.
De nenumarate ori ne-am dovedit noua insine ca daca ne punem in gand ceva si investim energie de manifestare constant si cu determinare, se transforma in Creatie manifestata. Rareori nu ne iese. Uneori creatia doar se amana, eventual.
Pentru ca, da, suntem Creatori puternici. Magi, adica. ;-)
Ieri, dandu-si seama Adrian ca tocmai a incheiat un an de cand a pornit seria lui de episoade pe Youtube, in care impartaseste cunoastere spirituala, a scris un text interesant, care se aliniaza perfect cu tema prezentata mai sus.
„Cred ca este foarte important de subliniat ca orice creatie personala este de fapt un subset al creatiei colective.
Cu alte cuvinte, manifestarea a ceea ce
doresti sa creezi depinde si de cooperarea colectivului.
Este posibil sa ai aliniate aspectele
joase cu cele inalte ale sinelui, sa fii in acord cu Voia lui Dumnezeu si
totusi sa nu fii in acord cu voia colectiva. De fapt, in vremurile noastre,
este chiar foarte probabil.
In aceasta situatie este necesar sa
mergi pe ceea ce eu numesc Calea
Magilor.
Magii influenteaza realitatea in moduri
mult mai inalte decat confruntarea directa cu "oponentii".
Intr-un fel, fiecare dintre noi avem aceasta posibilitate dar este esential sa intelegem mai mult din liberul arbitru.
Aceasta deoarece, Magul care doreste sa influenteze realitatea in sensul binelui celui mai inalt
trebuie sa Devina acea realitate, sa includa in spatiul sau interior toate
fiintele implicate in acea realitate.
Apoi, directioneaza acel Spatiu incluziv
spre o anumita directie in acord cu Voia lui Dumnezeu, dar fara a avea
asteptari.
Acestea sunt simplu de formulat in
cuvinte, dar este dificil pentru noi in forma umana, in densitate, sa aplicam
intr-un mod care sa poata fi evidentiat. Totusi nu este imposibil si, la
niveluri mai mici, unii dintre noi avem o influenta considerabila, cu sau fara
sa fie recunoscuta.
Stiti acea afirmatie privind "mutarea muntilor" pentru cei
ce au suficienta credinta. Aceasta este o afirmatie de motivatie dar, in
realitate, foarte putin folos are de obicei mutarea unui munte.
Daca totusi ai suficienta credinta si
doresti sa muti muntele, sunt multe cele pe care trebuie sa le faci mai intai.
Sa fii muntele, spiritul muntelui, toate
fiintele vizibile si invizibile ce traiesc pe acel munte sau sunt conectate la
el, sa le intelegi liberul arbitru si abia apoi sa muti muntele daca vei mai
considera necesar.” (Adrian Pascanu 27.05.2025)
Azi, discutand noi doi despre acest subiect, pe drum, in plimbarea noastra prin ploaie, sub umbrela (da, si azi a plouat, la fel ca de o saptamana incoace), Adrian imi spune deodata: "Stii, puiut, cel mai adesea oamenii vor sa mute muntii din loc, ca sa-i inlature ca pe un obstacol. Noi, in schimb, NE-AM MUTAT la munte, n-am mutat muntii din loc!" :)))
Suntem Magi! Chiar suntem!!! :)
Multi oameni se gandesc la "mutatul muntilor" in termeni motivationali, ca si cand ar inlatura un "obstacol", sau ar muta din loc o reduta.
Noi, insa, am castigat reduta, am ocupat muntii si ne-am facut in varful lor Cuib de Vulturi! :)))
Noi SUNTEM Muntele! Am incorporat in noi Spiritul Muntelui si ne-am armonizat cu toate fiintele vizibile si invizibile de aici!
Adaptarea la munte si aclimatizarea cu fiinta muntelui ne-a ridicat pe un alt nivel al existentei, propulsandu-ne intr-o noua paradigma. Aceea in care noi nu avem motiv nici macar sa ne mai gandim ca cineva ar mai putea considera necesar sa mute vreun munte. :)))
NOI SUNTEM MUNTELE, iar de aici nimeni nu mai muta pe nimeni! Ca sa fie clar! :)))
Si, cel mai important aspect, am facut asta in ciuda colectivului. :))
A fost o decizie personala, a noastra, impreuna, ca a doi Magi puternici, a fost o unire a fortelor noastre de manifestare si am generat o Creatie in ciuda "opozitiei" colectivului. Sau, mai corect spus, indiferent de voia colectivului si indiferent de circumstante. ;-))))
Cam asa s-a intamplat si cu mugurii de brad necesari pentru deliciosul sirop de brad, ca sa revin la subiectul acestei insemnari. :))))
Indiferent de ploaie si frig, indiferent de intarzierea vegetativa generala a brazilor in a-si creste mugurii, noi tot am reusit sa avem ACUM materia prima necesara, ca sa ne producem un prim stoc de sirop. :)))
Mai intai, Adrian a manifestat mugurii de brad. Iar eu am continuat procesul de manifestare, procesandu-i si obtinand siropul mult dorit. :)))
Caci, da, am decis sa prapar siropul azi si sa nu mai astept alti muguri de brad sa creasca. Pe principiul "ce-i in mana nu-i minciuna". :))))
Inainte de a trece mai departe la procesul de manifestare a siropului din muguri de brad, vreau sa vi-l arat pe noul nostru prieten. :)
Catelusul asta negru este si orb si surd!
Va dati seama? Toata viata lui se desfasoara numai pe baza unui singur simt: MIROSUL.
L-am intalnit de mai multe ori pana acum. Il vedeam mergand agale si dezorientat pe strada din aproprierea magazinului Carrefour, pana cand niste adolescenti care se intorceau de la liceul din oras mi-au spus aceste detalii: nu vede si nu aude.
L-am hranit cu boabe de cate ori l-am intalnit in cale, caci mereu am in poseta o punga cu bobite mici, ramase de pe cand am salvat puiutii lui Egzema (Fetita) despre care nu mai stim nimic.
Azi ne indreptam spre magazin sa cumparam zahar si lamai pentru sirop, cand l-am vazut. A mancat toate boabele din punga pe nerasufrate. Era in dreptul unei curti deschise si parea de-al locului. Este clar ca are cineva grija de el, altfel n-ar fi supravietuit, insa nu ma pot abtine sa nu-i ofer si eu boabele din geanta ori de cate ori ne iese in cale.
Uneori nu le mananca, fiind deja satul, dar de cele mai multe ori le infuleca pe toate cu pofta. Nu ma vede si nu ma aude cand il chem sau candd il alint, dar, dupa ce ii duc punga cu boabe la nas si le simte mirosul, incepe sa le caute cu boticul si le inghite ca pe bomboane. Mi-e tare drag. :)
27.05.2025
