Cum era teoria aia?
"Traieste in Aici si Acum"
"Simte Prezentul, caci Trecutul si Viitorul nu exista."
"Fii constient, fii atent, fii vigilent."
"Nu judeca."
"Carpe Diem, la naiba!"
Asadar, pe baza acestui fundament teoretic, azi am experimentat
practic. Am trait in Aici si Acum, studiind cu atentie Prezentul, caci
in Trecut si in Viitor, pare-se, nu se cuvine a studia, apoi am simtit
si am constientizat cu maxima atentie si vigilenta, n-am judecat si am
trait Clipa.
Dar de pofte tot n-am scapat!
Deci, fiti atenti, situatia sta cam asa.
Cand ai in fata (pe langa cele un milion de randuri de vie din gradina)
un camion de ciorchini de struguri atarnand printre frunzele vitei de
vie intinsa pe spalierii din fata casei si de pe langa peretele ei,
trebuie musai sa te pozitionezi numai in Prezent si sa te concentrezi
numai pe Aici si Acum ca sa nu ti se faca rau de la pofta aia nebuna,
nebuna, nebuna, de struguri. Pentru ca inca sunt verzi si cruzi. Si
acri.
Cand nucul cel tanar din fata casei (pe langa nucul din livada si
celalalt din gradina, care rodesc deja) este la primul lui rod, fiind un
copac care a crescut sub ochii tai in cei trei ani si care, dintr-o
crenguta infrunzita, a ajuns ditamai copacul viguros, cu o coroana
superba, minunata, plina de nuci verzi, trebuie musai sa nu te pierzi
prin meandrele trecutului sau ale viitorului si sa fii deplin constient
de sine, in total autocontrol pentru a nu te repezi la crengile lui si
pentru a te putea abtine a-l jumuli de nucile lui pretioase, dupa care
nu mai poti de pofta aia. Pentru ca sunt verzi si crude. Si amare.
Cand marul cel batran de la fantana este plin de mere aromate, dar care
sunt inca mici si crude, insa le stii soiul, stii cat de bune sunt,
stii cat de dulci si de parfumate sunt in stadiul lor final de coacere,
trebuie musai sa nu te judeci, sa fii atent si vigilent, sa nu te lasi
prada pornirilor interioare, impulsurilor ancestrale si sa nu te apuci
sa rupi fructe care inca nu sunt bune de mancat, dar dupa care nu mai
poti astepta sa se coaca, pe motiv de pofta nebuna, cum v-am spus!
Pentru ca, stiti. Verzi si crude. Si acre.
Deci, da, exact asa.
Cine sta la tara si trebuie sa astepte sa se coaca toate fructele pe
care le are prin pomi sau prin gradina, musai trebuie sa-si cultive
starea de acceptare a Prezentului, asa verde, crud si acru/amar cum este
el acum, in mijloc de iulie, necopt adica, din care inca nu poti musca,
nu-ti poti potoli poftele alea nebune!
"Verde crud, verde crud…
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur,
Te mai văd, te mai aud!" G. Bacovia
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi azur,
Te mai văd, te mai aud!" G. Bacovia
Saaaau..... eventual, se poate duce la supermarket.
No. Deci, Carpe Diem, la naiba, cum ziceam! (invatatura asta imi place la nebunie!) ))))))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)