Pupaza din Tei

 

Unii oameni nu au un simt al masurii sanatos, echitabil. Le dai un deget si ei se intind sa-ti smulga toata mana. Le dai cinci minute, ei trag de tine sa le dai sapte ore. Le dai un sfat, te asalteaza cu insistentele pentru un car de sfaturi. Cum se numesc ei?

*

S.T. - Zombies?

Eu - Daca ar fi numai atat si ar fi pe timpul si pe energia lor n-am fi avut acum ce discuta.  Dar ei incearca sa fie zombies pe timpul si pe energia altora. Caz in care trebuie pusi la punct. Si sa li se bata obrazul.  Si sa li se taie calea cu cruci si cu funii de usturoi. ))))))

S.T. - Nu sunt ei de vina saracii, ei sunt doar victime cu creierul spalat si programat de catre sistemul parazital de care oamenii sunt condusi. Si noi am fost la fel inainte sa ne trezim din matrix, trebuie sa avem simpatie si rabdare asa cum si altii au avut cu noi.

Eu - Simpatie si rabdare avem, cum sa n-avem?!  Dar asta nu presupune sa le permitem sa-si faca de cap asa cum vor. Ii simpatizez, parol! Dar sa stea la locurile lor si sa-si pastreze cumpatul.  Si am si rabdare. Dar pana la o limita. Dincolo de care..... nu, nu vrei sa stii.  )))

S.T. - pai si normal, doar cum ai fi vrut sai inviti in casa?

Eu - Repetand afirmatia ca postarea mea nu se refera la mine, ci a fost ispirata de o doamna care se confrunta cu acest fenomen si care s-a folosit de o replica admirabila pentru a-si delimita granitele ("Licența mea de ghicitoare în globul de cristal a expirat"), atunci pot raspunde ca astfel de oameni au uneori tupeul (incurajat de amabilitatea cu care sunt tratati) de a-ti forta usa casei si de a patrunde in interior. Chiar si cu ustoroiul de protectie pus deasupra usii.  Tu nu-i inviti in casa, dimpotriva, le dai sfatul, le zambesti frumos si ii vrei plecati la treburile lor. Dar ei nu si nu. Caz in care mai pui inca vreo suta de funii de usturoi deasupra usii. Asa, sa se invete minte!!!! 

S.T. -  si daca le ace usturoiul?

Eu - Discutia denatureaza de la scopul si intentia ei, asa ca solicit atentie si focus pe subiect. 

*

DNK - Singuri.

Eu - "Nimeni nu este singur decat daca tine cu tot dinadinsul" spunea cineva odata. Singuratatea personala nu se vindeca agasandu-i pe altii. Tu ai fost o draguta incercand sa le justifici atitudinea.  Dar nu. Singuratatea nu-i o justificare pentru lipsa de bun simt. Parerea mea. 

DNK - Stiu Liliana, ai dreptate, intr-un fel...justificarea comportamentului, dar asta am observat. Chiar si cei mai tupeisti, cei mai obraznici, cei mai fara maniere au o problema - Singuratatea. Nu stiu daca este chiar alegere...ce faci daca nu iti dai seama ce iti lipseste? Asta nu inseamna ca ii accept in jurul meu. Le tai craca imediat. Codita scorpioancei isi face bine treaba...mai in gluma, mai in serios, in functie de caz. Iar daca veninul nu isi face efect, raceala totala, distantare.

Eu - Exact! Aceasta este atitudinea cea mai potrivita: ignorarea. Dar, hai, recunoaste, si funia de usturoi are efect! 

DNK - Cruce cu limba 

Eu - Dincolo de gluma, pana la urma fiecare isi duce sacii si bagajele proprii pe umeri. A te agata de cineva cu insistenta sub pretextul ca iti cauti explicatii pentru cum le-ai dobandit sau sfaturi nesfarsite despre cum sa scapi de ele..... si sa abuzezi de timpul si energia care, initial, sunt oferite cu amabilitate si chiar cu generozitate, dar care apoi se transforma in politete ca forma de respect pentru sine si nu pentru persoana care abuzeaza, mie mi se par a fi fie dovezi de lipsa de bun simt si de constienta, fie suspectez o agenda ascunsa. Singuratatea nu presupune ca pot fi anulate bunele maniere, nici respectul si nici limitele de discretie, intimitate sau spatiu personal.

Eu - Doamna respectiva, cea care mi-a inspirat comentariul, era foarte indignata. Public. Dovada incalcarii flagrante a unor limite. Fiecare are adevarul lui, granitele lui, fateta proprie a povestii personale, dar exista astfel de situatii. Punandu-ma in pielea unuia dintre cei "insistenti", nu pot sa nu ma jenez doar imaginandu-mi un repros care mi-ar arata ca as fi incalcat vreo limita a bunului simt. Indiferent care mi-ar fi justificarea, disperarea, insingurarea, neintelegerea vietii, a destinului, a... orice. 

*

OOA - Stabilirea granițelor personale e o artă  ce merita descoperita .Poate și aia ,cum s or numi ei  se simt îndreptățiți  dacă sacrificiul timpului și al răbdării tale îi ajuta ,se merita zic ,dar dacă e doar pierdere de energie sau alte resurse ,clar ca nu . Simțul măsurii e o chestiune relativa . Apa de ce se întinde cât poate ,pana da de stavila ? Așa și ăstia ...inconștient o fac majoritatea ca cei ce plusează intenționat au deja un termen binedefinit 

Eu - Relativa, relativa, dar s-o stim si noi!  Adica este relativa ca sa-i scuzam? Sau de ce? Nu tine. Relativitatea suna ca si egalitatea aici. Unii sunt ma egali ca altii, iar altii au un simt al masurii mai relativ decat..... majoritatea?  ))))

Eu - Textul meu nu are legatura cu granitele mele personale. Eu mi le trasez destul de evident si am "strajeri" la ziduri.  Daca ar aparea cineva care ar incerca sa le escaladeze n-ar avea sanse de izbanda. Dar nu este cazul. Se vede si se simte clar ca nu-i indicat sa-mi fie asediat taramul personal.  )))

Eu - Insa cei care asediaza... ?  "Ce-i mîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus ?"  ))))  Am scris postarea aceasta inspirata fiind de o doamna care si-a enumerat aici, pe facebook, "strajerii" de la portile zidurilor sale. Mi-a placut o replica de-a ei: "Licența mea de ghicitoare în globul de cristal a expirat"  )))

*

J- Pupazoi cumva??

Eu - O pupaza cu tupeu. 

*

GC - Toate cele pe care le-ai mentionat tu, Liliana, se fac prin firma de consultanta, niciodata gratis. Tai chitanta si, daca vor mai mult, platesc mai mult  :))))

Eu - Sau, daca au tupeu si/sau inconstienta , devin vampiri energetici si incearca sa suga sangele poporului. Din fericire, poporul stie.  Si ia masuri.  Si, da, taie chitanta, dar nu numai. Pune "paza" la ziduri si usturoi, sa fuga vrajitoarele si vampirii.  )))

Eu - Aici suntem doar la o sueta, ca-ntre prieteni, in sufrageria mea. Pardon, ma scuzati, in living room. Ca sa fiu trandy. Revin. Nu facem aici analize psihologice exhaustive, nu infieram pe nimeni si nu generalizam. Daaaar, ca-ntre prieteni, cum spuneam, ne permitem sa mai aratam cu degetul catre unul sau catre altul Chiar daca am fost invatati in cei sapte ani de acasa ca nu-i frumnos sa aratam cu degetul.  Noi.... doar asa.... ca sa nu ne plictisim, nu de alta......  Caci nimeni nu-i perfect. )))) Deci, mai avem pareri? Haideti, nu fiti timizi/timide.

Eu - Inchidem sesiunea si multumim participantilor pentru dezbatere. Sueta a avut un scop instructiv, educativ si determinant de atitudini in consecinta oricui ajunge sa citeasca aceste roade ale jocului nostru. 

04.06.2018