Highlife la noi, în sat

Gata, au ajuns şi la poarta noastră!

Cum cine? Ei. Muncitorii de la Compania de apă şi canalizare. Au săpat şanţul, au pus ţeava şi căminele de branşare şi au trecut deja mai departe, la vale, la ultimii doi vecini de pe stradă. Săptămâna viitoare, probabil, va fi termen de înscriere la primărie a opţiunilor de branşare, după care urmează şi lucrările specifice la fiecare gospodărie în parte pentru conexiune.

Foarte repede s-au mişcat. Nici nu-mi vine să cred. În cel mult o lună, cred, se vor apuca şi de lucrările de asfaltare a străzii. Ne-au cam rupt ei cu utilajul acela mare vreo două crengi mari din liliacul nostru urias, de-am umplut casa de flori şi de parfum divin de liliac mai mult decât intenţionam, dar nu-i ăsta motiv de supărare. Şosea să avem. Şi canalizare publică, civilizată.

Totuşi, supriza cea mai mare şi mai mare este alta! Există de câteva zile la primărie o aprobare de alocare de fonduri pentru continuarea lucrărilor (de care nici nu am ştiut până acum) de instalare a ţevilor de gaze la noi în sat! Lucrările acestea au fost oprite în urmă cu câţiva ani undeva la jumătatea drumului înspre satul nostru din lipsă de fonduri. 

Aşa cevaaaa.....!? Gaze? La noi, în sat? Nici în visele cele mai îndrăzneţe n-am visat! Adică, ne-am gândit noi că ar fi bine, dar.... chiar aşa??? Să nu mai fie nevoie de aprovizionare cu lemne pentru iarnă? Şi nici de tăiat şi de stivuit? Şi nici de făcut focul? Pe bune???

Iar gazonul nostru nu va mai fi în pericol niciodată?? Bine, bine, probabil, de rezervă, tot vom lua ceva lemne, dar nu câteva maşini pe sezon. Deci, gazonul? Gazonul?? Da. Va fi salvat. Ei, ce vă spuneam eu zilele trecute? Că mă doare sufletul de gazonul nostru, că se strică din cauza lemnelor, da? Iată, că a venit şi soluţia salvatoare. Nu se aplică instant, dar orişicât!

Deci, da, în curând vom putea spune că aici, la noi, în sat, avem standarde highlife!

Şi Ema pare mulţumită!

Din Grădina lui Dumnezeu: 26.04.2018

***