Grădina lui Dumnezeu (0) - Cuvânt înainte

Nu-i nimic întâmplător. Avem un drum de parcurs în lumea aceasta şi mergem pe el fiecare în felul propriu, dar punându-ne amprenta personală pe tot ceea ce creăm în jur prin propria noastră prezenţă. Aşadar, este necesar să fim foarte atenţi la ceea ce creăm, conştienţi fiind de ceea ce suntem şi de ceea ce devenim.

Totul a pornit de la Adam şi Eva şi de la Grădina lor miraculoasă, nu-i aşa? Fiecare dintre noi ne credem un Adam sau o Evă şi ne căutăm toţi, mai mult sau mai puţin conştienţi, drumul acela care duce înapoi “acasă”, spre tărâmul magic al lui Dumnezeu. De-a lungul timpului am reflectat asupra destinului celor doi, părându-mi-se mai degrabă romantic şi poetic, decât adevărat şi concret. Totuşi, în ultimii trei ani, povestea lor mi-a captat atenţia atât de mult încât, la început în glumă, apoi din ce în ce mai serios, m-am identificat cu frumoasa Eva, descoperindu-mă fericită alături de iubitul meu Adam. Împreună am pornit în căutarea Grădinii Divine.

Pentru cei care nu ne cunosc, vom spune ca povestea pe care urmează să v-o împărtăşim în continuare, aceea cu “noi doi”, “noi, împreună”, “eu - Eva, el - Adam” a început la o trecere dintre ani, în mijlocul unui grup deosebit de oameni frumoşi adunaţi la Cluj, acasa la o prietenă dragă, la petrecerea din noaptea de revelion 2012-2013.

Primul an nu ştim când a trecut. A fost ca o clipă, ca o singură bătaie de inimă din piepturile                noastre două, ca o şoaptă de dragoste în nesfârşirea eternităţii. Apoi, următorul revelion ne-a găsit visând. În noaptea dintre ani, petrecută simplu şi romantic doar în doi, undeva, la munte, într-un apartament de bloc căruia îi vom spune în continuare “Cartierul general”, ne-am jucat şi am făcut un desen cu pixul pe o foaie de hârtie ruptă dintr-o agendă. De fapt, a fost jumătate joacă, jumătate speranţă că jocul nostru va fi cândva mai mult decât atât. Era proiectul visului nostru frumos: Grădina. De atunci, am păstrat cu sfinţenie acel desen şi am alimentat continuu visul nostru cu energie şi dragoste, cu demersuri concrete şi decizii înţelepte, lăsându-L pe Dumnezeu să ne ghideze şi să ne ajute.

Anul 2014 a fost plin cu tot felul de experimente, evenimente, raţionamente şi alte momente interesante, palpitante şi extravagante şi, de asemenea, nu ştim când a trecut. În august 2014 am devenit un cuplu nu numai în iubire, ci şi prin hârtiile oficiale. Până să ne dezmeticim, ajunsesem la următorul revelion, pe care l-am petrecut din nou în doi, în apartamentul în care locuiam împreună cu chirie de doi ani, cel de la etajul 8 al unui bloc din centrul capitalei.

Anul 2015 ne-a anunţat subtil, chiar de la începutul lui, că se apropia timpul schimbării. Primisem pe 25 martie 2015, primul semn care ne arătase Calea, un reper de deschidere a drumului, cu o importantă semnificaţie: doi pitici de grădină. “Unul cu Grădina şi unul cu Lumina” (click pe link pentru a vedea poza) am spus atunci glumind, căci doar amândoi, împreună, vorbeau despre Grădina lui Dumnezeu. Căutam un cadou potrivit pentru Adrian, de ziua lui, când i-am zărit în vitrina unui magazin. Am simţit un impuls puternic să mă apropii şi să mă uit la ei, deşi specificul raionului respectiv nu se încadra nici pe departe în zona mea de interes pentru cadou. Dar ei aveau un mesaj, iar eu, se pare, îl recepţionasem imediat. Fără să mai stau pe gânduri, i-am cumpărat pe amândoi. Doar împreună aveau sens. Doar împreună transmiteau povestea. 

Apoi, pe 27 martie 2015, am primit un alt semn, o definiţie extraordinară a Cuplului Sacru (click pe link pentru a afla detalii) în care se vorbea despre aceeaşi poveste a Grădinii. Era un reper, de asemenea, foarte important. Am postat imediat textul pe blogul meu, iar acesta a avut, de atunci până astăzi, cel mai mare număr de vizualizări dintre toate însemnările. Este un indiciu elocvent că oamenii sunt dornici de iubire sacră, de cuplu divin, de dragoste sfântă, pură, curată, dumnezeiască, eternă, de respect şi apreciere în cuplu, de fericirea reîntoarcerii, în doi, în Raiul Divin.

Deşi, iniţial, am folosit sintagma “Grădina lui Dumnezeu”  doar la  modul peiorativ, doar metaforic şi doar în context poetic, alături de alte expresii sinonime precum Grădina Edenului, ori Raiul Dumnezeiesc, treptat, pe negândite, sensul acesteia a devenit reflexia unei realităţi ce se contura adânc în sufletele noastre şi care îşi aştepta rândul în lista potenţialelor acestei realităţi pentru a fi manifestată.

La scurt timp, pe 31 martie 2015, am scris şi eu un text pe blogul meu "Oglinzile Sufletului" în care am folosit expresia Grădina lui Dumnezeu (click pe link pentru a citi articolul) în cadrul unui subiect despre schimbare. A fost ca o revelaţie. Era semnul apropierii Marii Schimbări în privinţa drumului nostru. Se apropia momentul care delimita două cicluri de viaţă complet diferite. Un ciclu fusese dedicat Trupului – ca tribut al Trecutului – trecut pe care aveam să-l lăsăm în urmă împăcaţi şi detaşaţi, înţelepţiţi cu toate lecţiile şi învăţămintele adunate în file de viaţă şi în esenţe de suflet, iar următorul ciclu avea să fie dedicat mai ales Sufletului şi se deschidea către nesfârşirile viitorului în care aveam să cunoaştem împletirea dumnezeirii cu împământenirea, a eternităţii cu firescul, a profunzimilor cu simplitatea, a regăsirii de Sine divin cu individualitatea unică şi irepetabilă a fiecăruia din noi. Între ele – Prezentul. Fiecare clipă, fiecare zbatere, fiecare zâmbet, fiecare pas înainte. Darul. Viaţa însăşi. Trăirea Sufletului în Trup. Fiecare moment de Prezent nesfârşit vine spre noi şi ne aduce, după nevoie, conştienţă şi conştientizări suplimentare, precum şi confirmări ale acestora.

Aşa deci şi prin urmare, Grădina lui Dumnezeu devenise, treptat, pentru noi, mai mult decât o simplă sintagmă, mai mult decât un concept teoretic. Devenise proiect, vis şi destinaţie pentru următorul ciclu al vieţii.

De atunci s-au întâmplat foarte multe. Azi suntem în măsură să vă spunem că proiectul nostru s-a materializat, că visul nostru s-a împlinit şi că noi am ajuns la destinaţie. Ne-am găsit Grădina şi ne-am mutat în mijlocul ei. Şi suntem foarte aproape de următorul revelion: cel de la trecerea dintre anii 2015-2016. Pe acesta, însă, îl vom petrece în trei: noi doi şi Ema, bichonul  nostru havanez Houte Couture (în privinţa acestei denumiri vă vom da detalii în cuprinsul acestei povestiri, la timpul potrivit) care va avea atunci 4 luni. Va fi la fel de simplu şi de romantic ca în urmă cu cei doi ani anteriori consecutivi, dar, de data asta, va fi la gura sobei noastre de teracotă, în care vor arde harnic câtiva buşteni, al căror joc de scântei le vom privi din fotolii călduroase, cu Ema alături, jucându-se poznaş cu tot felul de lucruri ce i se vor părea noi, interesante şi bune de ronţăit, ori de zbenguit în jurul lor; poate cu zăpadă în curte şi pe dealuri, cu miros de pământ negru, brumat, roditor, nerăbdător de mâini harnice, proaspete, chiar dacă stângace la început, cu copaci înrădăcinaţi în preajmă, spre care ne vom ridica privirile în toamna viitoare să le culegem fructele, cu vise de flori parfumate, de noi îngrijite, udate, replantate şi replicate,  ce vor înflori în primăverile şi verile ce vor veni, cu viţă de vie multă, bogată, mai mult decât ne va fi necesar consumului, cu livadă fermecată de pruni dincolo de care minunate apusuri de soare ne vor îmbia să le admirăm şi să le fotografiem, cu dealuri primprejur, cu cântec de clopot şi glas de rugăciuni de la călugarii cuvioşi, lucrători şi trăitori în biserica şi mănăstirea care străjuiesc în imediata vecinătate a Grădinii noastre, cea atât de dorită şi atât de căutată, loc atât de binecuvântat şi atât  de protejat de Dumnezeu.

Da, căutarea ei a fost o adevărată aventură pentru noi, o călătorie extraordinară a vieţii, o lecţie importantă pentru sufletele noastre, prin intermediul căreia ne-am asumat Marea Schimbare. Nu numai aceea de a ne fi transformat din bucureşteni emancipaţi şi sofisticaţi în săteni moderni şi fericiţi, prea puţin conectaţi la tradiţionalismul satului românesc, dar bucurându-ne de pacea şi sacralitatea descoperite, amplificate şi menţinute în interiorul colţului nostru de rai rural, ci şi aceea care vorbeşte despre asumarea curajului şi puterii interioare necesare trecerii spre următorul ciclu de viaţă infinit îndumnezeit.

Căutarea, drumul şi experienţa nu au fost şi nu sunt tot timpul lapte şi miere. Nici vorbă. Am avut provocări, ne-au fost puse la încercare răbdarea, încrederea, speranţele, tenacitatea. Dar noi ştiam că poate fi şi aşa. Ne-am menţinut centraţi în interior, ne-am susţinut şi încurajat unul pe altul şi am decis împreună să mergem înainte. Pentru că asta ne doream şi ne dorim mai departe amândoi.

Povestea noastră poate fi a oricui. Noi ne-am hotărât să o povestim aici pentru a arăta că pe acest drum poate să meargă oricine îşi doreşte din tot sufletul să ajungă la destinaţia de la capătul lui. Fiecare va avea propriile experienţe, desigur, dar ceea ce dorim să vă transmitem este că cel mai important ingredient al acestei aventuri, acela care aduce nu numai dulceaţa şi aroma, ci şi nota picantă, aceea care face ca totul să fie mult mai palpitant şi mai interesant, este atitudinea cu care sunt primite experienţele şi lecţiile vietii.  O atitudine pozitivă, cu umor, răbdare şi înţelegere, cu respect, apreciere, încredere şi optimism vă va sprijini nesperat de mult pe orice drum aţi porni şi oricare vă vor fi provocările.

Dacă, povestindu-vă călătoria noastră, vă vom inspira, ne bucurăm. Împărtăşim cu voi frumuseţea şi provocările drumului pe care paşii noştri au mers alături căutându-ne Grădina lui Dumnezeu şi sperăm să vă fie de folos. Aşa suntem călăuziţi să facem. Doamne ajută!

Din Grădina lui Dumnezeu: 06.12.2015

Despre povestea cuplului sacru, Adam si Eva, si despre Gradina Raiului am scris aici:

Unul lângă altul - Bucuresti: 11.11.2009

De ce Eva? - Bucuresti : 17.12.2012 

Eşti în visele mele!!! - Bucuresti : 17.01.2013

Să nu lăsăm pe nimeni - Bucuresti : 19.03.2013

Cuminte fericire - Bucuresti : 19.03.2013

Sunt fericită! - Bucuresti : 05.06.2013

Al Evei destin - Bucuresti : 14.06.2013

În al nouălea Cer - Bucuresti : 27.09.2013

Destinaţia ta şi călătoria spre ea - Bucuresti : 17.10.2014

Timpul nu va mai fi niciodată ceea ce a fost - Bucuresti : 09.03.2015

Grădina lui Dumnezeu - Bucuresti : 31.03.2015

Pornind de la Adam si Eva - Bucuresti : 01.04.2015

De la metafore la realitatea concretă  - Bucuresti : 03.04.2015

Căutători de Dumnezeu - Bucuresti : 06.04.2015

Momentul alegerii - Bucuresti : 07.04.2015

Du-mă, fericire, în sus… - Bucuresti : 22.05.2015

Gradina lui Dumnezeu (autor: Adrian) – Bucuresti : 26.06.2015

Grădina din balcon - Bucuresti : 21.06.2015

Pentru noi şi pentru Dumnezeu  - Bucuresti : 30.06.2015