Dragă Moş Crăciun, e
timpul să porneşti din nou pe drumuri
Încărcat cu-n sac de
daruri pentru-acei copii cuminţi
Care sunt trecuţi pe lista
îndelete pregătită,
După ce-ai primit tot anul
scrisorele cu dorinţi.
Ştiu că eşti surprins,
desigur, că primeşti şi de la mine
Scrisorica de rigoare-n
care-ţi spun ce îmi doresc.
Însă, vreau să mă asigur
că nu-mi vii şi anul ăsta
Tot cu dulciuri, şi
hăinuţe, şi păpuşi care-mi zâmbesc.
Eu îţi tot repet de-o
vreme că-s din ce în ce mai mare,
Că rochiţele acelea
pregătite nu-mi mai vin.
Ştiu că îmi tot numeri
anii şi mereu te-ncurci în cifre
Şi, de-aceea, anul ăsta
vreau să te ajut puţin.
Poate nu mai sunt fetiţa
ce-o ţineai cu drag în braţe
Şi, de pe genunchi,
zglobie, îţi recita poezii,
Însă în Ajun pe seară, te aştept şi-acum, în
taină,
Să-mi oferi şi mie darul, ca şi celorllalţi
copii.
Deci, te rog, ia loc şi
scrie: anul ăsta - fără dulciuri!
Nu am voie. Din dietă
le-am tăiat definitiv!
Cum crezi, Moşule că,
altfel, silueta asta fină
Şi subţire de sirenă aş
putea să mi-o menţin?
Jucării? Poate parfumuri!
Rujuri, farduri şi rimeluri,
Demachiante, lac de
unghii, creme şi bijuterii,
Ori poşete asortate cu
pantofi din piele-ntoarsă,
Iar, în portofel,
bancnote. Evident, câteva mii!
Nu te-ngrijora că sacul
este mic şi-o să se rupă,
Că eşti prea bătrân şi-ţi
pare tot din ce în ce mai greu,
Că afară-i frig şi viscol,
că au obosit şi renii,
Că e sania prea mică, ori
prea mofturoasă eu.
M-am gândit la toate
astea. Vei veni, pe drum, spre mine,
Într-un jeep masiv şi
negru, c-un motor sofisticat.
Mi-l vei dărui, desigur,
şi pe-acesta, căci de astăzi
Toate celelalte drumuri
spre copii le-am anulat.
Nu te teme că vor plânge.
Când sunt mici doar plâng şi-aşteaptă
Toata lumea să se-nvârtă
numai după placul lor.
Timpul peste ei va trece,
vor uita de amăgirea
Unui moş ce umblă noaptea
cu o sanie în zbor.
Vor uita de anii-n care
căutau cu nerăbdare
În Ajun, sub brad, cadoul
- cel pe care nu l-ai dus,
Vor uita şi de părinţii ce
le-au spus că vii cu sacul
Încărcat la toţi copiii ce
dorinţe-n gând şi-au pus.
***
Am glumit amar. Ajunge.
Şi-am exagerat, desigur.
Însă versurile mele au un
rost: mărturisesc
Despre-acei copii din lume
care n-au copilărie,
Care nu ştiu cine-i Moşul
şi nici daruri nu primesc.
Bucuresti : 10.12.2014
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)