3 in 1 – Copilul interior, Adultul si Femeia

Cu ceva timp in urma am spus despre mine ca sunt precum cafeaua aceea instant, 3 in 1, adunand in mine: Copilul interior, Adultul si Femeia. 

Iata definitiile mele:
Copilul - Sufletul, emotionalul; eu sunt mai mic decat tine; ai grija de mine; "iubeste-ma!"
Adultul - Mintea, ratiunea; eu sunt mai mare decat tine; am grija de tine; "te iubesc!"
Femeia – Inima, trupul in care le integrez pe cele doua de mai sus; energia feminina pe care o manifest predominant in aceasta viata; egala cu Barbatul; implinirea lui prin mine si implinirea mea prin el; "ne iubim!"

Fiecare om are cele trei aspecte in sine insusi si le manifesta pe fiecare separat sau integrate mai mult sau mai putin, in functie de nivelul de constientizare personala al fiecaruia, sau dupa cum fiecare alege in functie de conjuncturile de viata in care traieste.

De exemplu, eu imi manifest Adultul mai ales in zona profesionala, la serviciu.
El este cel care imi confera mie insami, dar si celorlalti care interactioneaza cu Adultul, incredere in mine, siguranta, el este cel care are grija ca lucrurile sa se desfasoare in cele mai bune conditii spre binele tuturor.
El este cel care ia deciziile in mod rational si tot el alege caile de implementare a acestora.
El manifesta rabdare, intelegere, bunavointa, intelepciune.
El ii invata si ii conduce pe altii catre o destinatie menita a aduce implinire si multumire tuturor.
El rasplateste, pedepseste, iarta.
El vorbeste si ofera raspunsuri la intrebari. El da solutii si ajuta la implinirea lor.
El imbratiseaza, iubeste parinteste, invaluie protector cu caldura si incredere.

Copilul interior este emotionalul meu.
El aduna in mine sensibilitatea, bucuria si inocenta trairilor mele.
El se exprima exact asa cum simte, fara prea multe filtre, fara teama de a fi judecat, de a fi constrans, de a fi pedepsit.
El pune intrebari, este deosebit de curios, dar deseori nici nu mai are rabdare sa mai astepte raspunsurile. Caci el nu are nevoie, de fapt, de raspunsuri, de explicatii, de lectii. El are nevoie doar sa se simta iubit, ascultat, imbratisat.
Copilul exprima exuberanta mea, starea cea mai senina si mai stralucitoare a sufletului meu, el deseneaza povestile mele frumoase si le traieste deplin, fericit si cu o incredere fara margini in tot si in toate.
Copilul meu interior are lumea lui minunata in care nimic si nimeni nu-l raneste, nimic si nimeni nu este urat, nimic si nimeni nu minte si nu poate gresi.
Cu toate acestea el este cel care are cea mai mare nevoie de atentie, grija si mangaiere.
Nu se poate manifesta oricand, oriunde si in fata oricui. Are nevoie de multa caldura, de un loc in care sa se simta in siguranta si inconjurat de multa iubire si incredere. Are nevoie de acceptare totala, de spatiu larg deschis de joaca, de libertate, de lumina.
El are o nevoie infinita de a i se oferi iubire si atentie. Daca nu le are sta cuminte si tacut, ascuns in adancul meu. Cand se simte insa inconjurat de frumusetea lumii sale se exprima cu o energie debordanta, cu o fericire care ma uimeste si pe mine.

Femeia din mine este totusi cea mai complexa dintre cele trei aspecte ale mele.
Ea le inglobeaza pe cele doua de mai sus, le integreaza cu un farmec anume, cu o magie numai de ea stiuta.
Ea are nevoie in egala masura sa primeasca si sa ofere dragoste.
Dragostea ei este o alta forma a iubirii, este o alchimizare intre iubirea Copilului si cea a Adultului.
Femeia se simte egala Barbatului in fata caruia alege sa se dezvaluie ca Femeie.
Ea asteapta de la el tandrete, gingasie, atentie, mangaiere si grija pentru a-si linisti propriul Copil interior, stiind ca in el exista un Adult capabil si dornic sa o protejeze, sa o alinte, sa o dezmierde, sa o faca sa se simta iubita si in siguranta.
Totodata, Femeia din mine stie sa fie cu Barbatul ei protectoare, atenta, grijulie, hotarata, ferma si increzatoare caci stie ca in el se ascunde, ca si in ea, sensibilitatea Copilului interior, care are nevoie de imbratisarea ei, de atentia ei, de discernamantul ei matern, ancestral, de puterea ei de vindecare, de linistea si pacea energiei ei feminine.
In aceasta impletire, in aceasta uniune sfanta, magica, in aceasta oglindire divina a unuia in celalalt sta atingerea desavarsirii mele, ca Femeie, si a lui, ca Barbat.

Exista un loc drag in care cel mai adesea s-a exprimat Copilul meu interior.
Cei de acolo l-au cunoscut mai degraba pe acesta, pentru ca el  a ales sa se manifeste acolo cu preponderenta.
A gasit acolo terenul de joaca pe care l-a desenat in lumea lui frumoasa, minunata!
A gasit acolo prieteni de joaca frumosi, luminosi!
A gasit acolo Adulti deosebiti de atenti, de grijulii, de rabdatori, de intelegatori, de iubitori!
A trait acolo, alaturi de ei, bucuria jocului, fericirea impartirii jucariilor, lipsa de griji, de temeri, de judecata, de pedeapsa!
S-a simtit acolo COPIL frumos, vesel, liber!!
Le multumesc din Suflet celor de acolo!!!
Le multumesc ca au permis atat de frumos sa se auda glasul Copilului meu interior!

Adultul din mine se exprima zi de zi in tot ceea ce presupune viata in aceasta lume, cu toate nevoile sale de administrare.
El, Adultul, nu are nevoie de un loc anume unde sa se manifeste. El insa stie care este pragul peste care poate trece sau, dimpotriva, care este pragul in fata caruia este bine sa se opreasca.
El recunoaste Copilul din ceilalti, dar si Adultul din acestia.
El stie intuitiv cand este bine sa-si faca simtita prezenta sau cand este bine sa se retraga din scena. 
El este cel care pregateste calea pe care pasesc apoi Copilul si Femeia din mine.
Le multumesc cu drag si cu recunostinta tuturor celor care mi-au respectat acest aspect, care au stiut sa interactioneze cu el, care mi l-au cultivat, care m-au invatat si m-au ajutat sa-l las sa-mi ghideze echilibrat pasii in viata.

Femeia…. ei bine…. cu ea este o alta poveste… o poveste fermecata….
Ea este Floarea Alba de Crin!!!
A inflorit in mine ca o minune!!!

Oricare i-ar fi povestea, dragostea ei ramane mereu Floarea alba, parfumata, magica!!
Ea scrie versuri, ea iubeste, ea are aripi de dor!!!
Ea are vise frumoase si chemari!!!
Ea il cunoaste cu adevarat pe Dumnezeu in Inima ei.
Ea este cea care, in Duhul Lui, il cauta pe El, pe Tatal si pe Fiul, in fiecare om, in fiecare Barbat.
Ea, Femeia, este si Mama si Fecioara, este si lacrima si zambetul, si apropierea si dorul, si cantecul si tacerea, si  chemarea si fuga, si imbratisarea si detasarea.
In Femeia din mine ma regasesc completa, ea ma defineste ca om, energiile ei sunt cele care ma poarta inainte.
Ea este INIMA mea!!!

Si stiu ca ea nu greseste niciodata!!!
Stiu ca ea simte ca Oglinda ei este el, Barbatul.
Acum lui ii multumesc.
Pentru ca sunt Acum, Aici, atat pentru mine, cat si pentru el.
Nimic nu este intamplator.
Totul este minunat!!!!

Lui ii multumesc cu  tot ceea ce sunt: cu Sufletul meu (Copilul), cu Ratiunea mea (Adultul), dar mai ales cu Inima mea (Femeia)!!!
Si ii mai multumesc din desavarsirea Sinelui meu inalt in care ma intregesc ACUM cu tot ceea ce EU SUNT!!

Sunt Floarea albă, Crinul, frumoasa fermecată,

Sunt şoapta rătăcită-n tăcere parfumată,

Sunt zborul tău spre cerul din mine !! Fără teamă

În ochii mei albaştri un paradis te cheamă!

Mă simt vibrând în tine în fiecare clipă,

Sunt focul ce se-nalţă din inimă-n aripă!

Îţi ard în ochi văpaie şi n-ai să mă poţi stinge!

Sunt dor ce te usucă, eşti dor ce mă învinge!

Sunt nepurtata luptă-n mătăsurile nopţii,

Abandonată-n vise necunoscute sorţii!

Sunt taina depărtării ce-o porţi adânc în tine,

Comoara de lumină ce-ţi vindecă suspine!!

Sunt prag pe care-n noapte îl treci spre nemurire,

Eu sunt eternitatea din Clipa de iubire!

Tandreţea mea te cheamă iar dincolo de stele

Să străluceşti ca Soare al Lunii printre ele!

Eu sunt Iubirea însăşi! De suflet Creatoare!

Sunt împlinirea vieţii! Femeia, albă floare!

Însă doar tu, Bărbatul, tu, cel ce mă iubeşte,

Eşti jumătatea care pe mine mă-ntregeşte!

http://oglinzilesufletului.blogspot.ro/2012/08/sunt-floarea-ta-de-crin.html

Bucuresti : 11.11.2012

***