Noi doi, Liliana si Adrian, va dorim sa aveti un Craciun fericit si Sarbatori linistite, oameni buni! Si un An Nou mai bun!
Sa ne revedem cu bine aici, pe blog, si in 2026! La multi Ani!!!
***
Moș
Crăciun – Magul cel Bun
Autor: Liliana Pașcanu
1
A
trecut un an, vezi bine, de la ultimul Crăciun.
Însă
n-a trecut degeaba. Până azi, până-n Ajun,
Moșul
a primit prin poștă milioane de scrisori
De
la toți copiii lumii, ce-așteaptă nerăbdători
Să-și
primească-n taină sfântă, sub al bradului mister,
Visele
copilăriei, iarna, când afară-i ger,
Când
omătul se așează peste case adormite,
Iar
speranțele se-adună în cuvinte potrivite.
A
trecut un an în care, Moșul, calm și răbdător,
A
citit mii de dorințe și-apoi, înțelegător,
A
analizat, în tihnă, care, cine și de ce,
Dacă-au
fost cuminți și dacă merită încredere.
Și-a
decis, cum numai Moșul are dreptul să decidă,
Că
dorința și-mplinirea trebuie să coincidă
Și,
din sacul lui, magia să o răspândească-n noapte
De
cu Seara de Ajun până-n zori, spre ora șapte.
Așadar,
echipa lui, mii de Elfi și mii de Zâne,
Au
lucrat toți împreună, îngânând o rugăciune,
Ca
să umple sacul roșu și în sanie să-l urce,
Repetându-i
Moșului listele, să nu le-ncurce.
Și-a
venit și seara sfântă, seara de Ajun, în care
Moșul
Roșu și-a-ncălțat cizmele și pe cărare
A
pornit din poartă-n poartă, din fereastră în fereastră,
Să
împartă jucărele. Și-a ajuns și-n casa noastră.
Hohoho!
Ce frumusețe de brăduț! Și ce lumină
Clipocește-n
dans feeric din a timpului patină!
Cine
doame-n astă casă? Unde sunt copiii-aceia?
Aici
văd numai adulții. Doar Bărbatul și Femeia.
Hohoho!
Ce șmecherie, au crezut că pot, pe mine,
Să
mă păcălească astfel? S-au ascuns, dar nu prea bine!
Eu
îi văd, îi simt și-i mângâi, chiar dacă par oameni mari.
Sunt
copii frumoși acolo și sunt extraordinari!
Ia,
să văd, ce jucărele ați cerut să vă aduc?
Nemurirea...? Tinerețea...? Frumusețea...? Sunt năuc!
N-am
în sacul meu acestea! Cum să fac să le-mplinesc?
Voi
lua Toiagul Magic! Cel cu Har Vrăjitoresc!
Căci
sunt Moș doar când copilul care-mi cere e... copil.
Pentru
voi... sunt Magul Vieții! Vă voi fi, așa, util.
V-am
văzut din depărtare, ca doi sori îngemanați.
În
aceste două trupuri de adulți, voi străluceați.
Ați
venit aici din timpuri cosmice, universale.
Ați
plonjat în astă lume prin desișuri abisale,
Să
însămânțați lumina, să o faceți să-nflorească
Și
apoi, în chip divin, să ajungă să rodească.
Care-i
rodul? Fericirea? Și Iubirea? Doar atât?
Păi,
pe-acestea, poate-oricine să le-obțină. Hotărât!
Dintr-o
listă de dorințe scrise într-o scrisorică,
Moș
Crăciun le-mpachetează într-o mică jucărică!
Însă
voi.. altfel îmi cereți. Fericire de adulți.
E
o diferență față de-a copiilor cei mulți...
Doar
o caldă-mbrățișare și o vorbă de alint?
Fără
vrăji? Fără descântec într-o sticlă de absint?
Doar
emoție trăită-n adevăr nemăsluit
Și-n
tăcere liniștită - este tot ce v-ați
dorit?
Pot
orice, căci eu sunt Magul din Ajunul de Crăciun!
Împlinesc
orice dorințe celor ce ”copii” își spun.
Așadar...
ascunși în trupuri de Bărbat și de Femeie
Sunteți
doi copii din stele, fiecare c-o scânteie
De
divină rădăcină, călători cu scop și țintă,
Așteptând,
ca toți copiii, Moș Crăciunul în incintă,
Să
primiți ce nu se-oferă, ce în sac Elfii n-au pus:
Grație
dumnezeiască, de la Dumnezeu, de Sus.
Noaptea
curge peste ceruri, în acest Ajun târziu,
Cu o taină neștiută și-un mister liliachiu...
Șiiii... vi se-mplinește vrerea! Timpul vă e tributar.
Din
aripi de îngeri crește-n jurul vostru un altar.
Harpe
albe fin vibrează-n armonii încântătoare,
Sfinții
se adună-n cete, ca la mare sărbătoare,
Și...
în mijloc... voi, copiii... evadați din oameni mari
Și,
ținându-vă de mână, așteptați ca doi ștrengari
Daruri.
Dar nu de la Moșul, de la Elfi și de la Zâne.
Ci
Daruri din Dumnezeu, pentru suflete bătrâne.
Hohoho!
Ce bucurie! Ați primit și Frumusețe!
În
trupuri - și Tinerețe, dar fără de bătrânețe!
Ați
primit tot ce-ați cerut, Fericire și Iubire,
Și,
desigur, toate acestea în parfum de Nemurire!
Hai,
acum, veniți la Moșul! Sus, în brațe, pe genunchi!
Vreau
s-aud o poezie sau mai multe. Și-un mănunchi
De
colinde troienite, despre-a Domnului sosire
În chip de Copil sfințit, pentru-a lumii mântuire!
Este-aproape
dimineață... s-a dus noaptea de Ajun...
Noaptea-n
care n-am mai fost... Moș... ci Magul vostru Bun.
Acum
plec spre Cercul Arctic, renii mei au obosit
Chiar
și eu, pentru o clipă, pe furiș, am ațipit.
Pân-la
anul, dragii mei, copilași în trupuri mari,
Nu
uitați să vă jucați! Să fiți buni și temerari!
Căci
doar voi, cutezătorii, știți secretul: cum să fii
Și
copil, dar și om mare. Și adulți, dar și copii.
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu
24.12.2025
***














.jpg)































.jpg)


.jpg)


















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)