Îmi pare, oare, numai mie că s-a oprit
pământu-n loc,
Că timpul e doar o ruletă la care toţi avem
noroc,
C-am câştigat la loterie fără să joc, fiind
doar Om,
Că viaţa asta-i precum mărul din interzis
divinul pom?
Îmi pare, oare, numai mie că, parcă, s-a
sfârşit ceva,
C-am promovat şi clasa asta, deşi încă-s
aici, în ea,
C-am folosit, din tot bagajul, tot ce, la
început de drum,
Mi-am luat cu mine să m-ajute să-nvăţ să
fiu Aici şi-Acum?
Îmi pare, oare, numai mie că, de privesc
spre înapoi,
N-a fost atât de grea cărarea cum toţi spuneam, şi
eu şi voi,
Că nu au fost atât de-nalte şi nici atât de
netrecut
Acele ziduri şi hotare ce-n faţa noastră-au apărut?
Îmi pare, oare, numai mie că pot să fiu
orice-mi doresc,
Că nu mai am deloc nevoie în jur iluzii
să-mi zidesc,
Că uşa inimii-i deschisă şi, în sfârşit, mă
pot primi
Pe mine-ntâi şi-apoi pe alţii, pe-aceia
care pot iubi?
Nu, nu îmi pare numai mie că m-am schimbat.
Şi voi o ştiţi.
Şi voi trăiţi, în trup şi-n suflet, acum,
altfel. Şi voi simţiţi.
Chiar dacă neşfârşit e drumul şi încă
multe-s de-nvăţat,
Mult mai uşor de-acum ’nainte ne va fi
pasul la urcat.
Bucuresti : 15.03.2013
***
Autor: Liliana Pașcanu
Notă copyright:
Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat
de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest
blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu
excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod
explicit sursa.
Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul
blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau
electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare
sau recenzii, cu menţionarea sursei.
Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini
creativitatea şi unicitatea!
Îţi doresc lectură plăcută!
Cu drag,
Liliana Pașcanu

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)