Doi călători cosmici

Noi suntem, dragul meu, doi cosmici călători,

Doi porumbei ce-şi duc pe albe aripi dorul,

Spre Dumnezeu ne cheamă cărările din vis

Şi numai împreună ne împlini-vom zborul.

Am rătăcit destul prin mii de galaxii,

Pe drumul infinit spre lumea Lui divină.

Ne-au ispitit cu stele şi cu-ale lor poveşti,

Crezând în nemurirea din trupul lor de tină.

Ne-am coborât prea des în focul din genuni

Şi-am îndurat prea mult uitarea şi ispita,

Am stat destul în calea cometelor ce cad

Şi mult prea multe lacrimi ne-a dăruit ursita.

Am fost doi călători prea des prin labirint,

Cutezători, frumoşi, pe-ntinsele tărâmuri,

Am decupat prea multe ferestre prin cetăţi

Şi-am descâlcit, iubire, mult prea-ncurcate drumuri.

E timpul să ieşim din jocul ăsta strâmt

În care ne-am pierdut, adesea, în uitare,

Aripile-n pereche să simtă, în sfârşit,

Că au ajuns Acasă-n a Lui îmbrăţişare.

E timpul să ne fim ce încă nu ne-am fost,

Să ne simţim deplin eliberaţi de toate,

Să ne trezim din somnul ce ne-a ţinut închişi

În colivii de aur de lăcate-ncuiate.

Noi suntem, dragul meu, doi cosmici călători

Şi sacru ne e zborul ce ne-a apropiat,

Chiar de ni-i azi hotarul din apă şi din lut

Trăim nemarginirea prin suflet înălţat.

Bucuresti : 28.02.2013

***

 

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

Te iubesc!

 

Te iubesc! – ţi-o spun ochii albaştri când sub genele lor te-ascunzi,

Când, în apele lor fermecate, după dragostea mea te cufunzi,

Adâncimile lor sunt ispite ce te-ndeamnă doar mie să-mi fii

Ţărm fierbinte, hotar pentru valuri, dar şi cer infinit să-mi devii.

 

Te iubesc! – ţi-o spun mâinile mele explorând universul ce eşti,

Rătăcind peste buzele tale mângâieri şi atingeri cereşti,

Risipind orice temeri din tine cu al dragostei mele descânt,

Adormindu-ţi, alături de mine, trupul tău de bărbat şi de sfânt.

 

Te iubesc! – îi spun inimii tale prin al inimii mele poem,

Când romantice versuri pictează tot ce-n visele noastre vedem,

Când al lor cântec dulce răsună în refren minunat, nesfârşit,

Repetând către tine ecoul: eşti iubit, eşti iubit, eşti iubit!

 

Bucuresti : 21.02.2013

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

Pentru noi amandoi

 

 

Pentru mine-ai venit, nu-i aşa, dragul meu? Pentru-a fi lângă mine cum nimeni n-a fost!

Pentru a-mi alunga, prin iubirea ce-o simţi, orice temeri şi gânduri ce n-au nici un rost,

Pentru-a fi-n orice loc şi în orice moment, lângă sufletul meu, înger drag, păzitor,

Pentru a-mi aminti că în cer ne-am legat să ne fim mai presus decât trup muritor.

 

Pentru tine-am venit, dragul meu, să nu uiţi! Paşii toţi m-au purtat către inima ta!

Pentru-a te învăţa să iubeşti ca un om, pentru-a plânge de dor şi apoi a ierta,

Pentru a-ţi arăta că şi-aici sunt a ta, înfruntând orice ziduri ce ne-au separat,

Pentru-a-ţi fi călăuză pe drumu-napoi spre înaltele sfere din care-am plecat.

 

Pentru noi amândoi am ales acest drum, pentru-a ne aminti că pereche suntem,

Pentru-a ne dovedi că, oricât am fugi prin acest labirint, tot aproape ne vrem,

Pentru a împlini al aripilor zbor mai presus de-al pământului voal cenuşiu,

Pentru c-aşa ne-a fost scris, sus, în stele, de El: tu cu mine să fii, eu cu tine să fiu.

Bucuresti : 14.02.2013

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

Cum oare sa ii multumesc?

Cum oare Domnului să-I  mulţumesc? Că, în sfârşit, mi te-a adus în cale,

Că mi-a răspuns la rugăciuni fierbinţi trimise către Cerurile Sale,

Că a oprit al lacrimilor rost, lăsând în loc o binecuvântare:

Al tău surâs în mine oglindit, sărutul tău pe trupul meu de floare.

 

Cum să îi spun că eşti cum te-am visat? Că-n tine-aud ecoul de iubire,

Că în nectarul dragostei vibrez când braţul tău mi-e caldă-nlănţuire,

Că mă topesc în tine tremurând, că dorul meu la pieptul tău se stinge,

Că în prezenţa ta mă înfior când focul tău pe suflet mă atinge.

Cum aş putea deplin să-I mulţumesc? Că ne-a deschis a inimii privire,

Că lumea ta frumoasă, ca-n poveşti, i-e lumii mele tainică zidire,

Că, amândoi, mistere desluşim plutind uşor prin voaluri fermecate,

C-acelaşi vis trezeşte-n amândoi aceleaşi pasiuni înflăcărate.

 

Cum să-L asigur că eşti fericit? Că ochii mei pe-ai tăi îi luminează,

Că eşti al meu cum n-ai fost nimănui, că paşii tăi prin paşii mei dansează,

Că ascultăm acorduri de viori din a iubirii sacră simfonie,

Un dar divin, o taină, un descânt, o nesfârşită, dulce, melodie.

Bucuresti : 14.02.2013

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu