Arici si 1001 pisici

Ei bine, daaa!!!! In seara asta am prins un arici in flagrant! Tocmai cand se infrupta cu pofta din boabele pisicilor! 

L-am fotografiat de la distanta cu telefonul, n-au iesit pozele clare, dar avem dovada! Dupa aceea am plecat la cautat prin tot cartierul de alti arici. Adica, ce, numai unul??? Nu, eu vroiam mai multi!! 

Asa ca am pornit in investigatii nocturne printre blocuri, am luat toate gradinile la verificat, ne-am oprit din loc in loc si din cand in cand, atunci cand ni se parea noua ca auzim un fosnet printre frunzele uscate, daaar.... nici urma de alti arici!

Hmmmm..... unde oare sa se fi ascuns ceilalti? 

Dupa un timp, dupa ce am concluzionat ca singuri nu ne putem descurca in mediul mafiot nocturn al aricilor ascunsi prin gradini, am solicitat intariri. 

Am chemat la raport toate pisicile din cartier si le-am tinut o sedinta de lucru. Le-am pus intrebari, am identificat efectivele feline cele mai performante, respectiv pisicile negre, "The good witches", spionii cei mai profesionisti si eficienti ever, mai ceva decat Tom Cruise, si le-am dat "misiuni imposibile" si lor, adica: descoperiti aricii sub acoperire! Go, go, go!!! 

Unele s-au pus imediat pe cautat, altele au venit la mangaiat, iar una s-a gudurat cu tupeu si maxima placere chiar pe langa picioarele noastre, de a trebuit sa-i taiem 10% din salariu si sa o trimitem si in vacanta o vreme pana isi revine. Asta nici soareci nu prinde, ce sa mai zic de gasit arici! 

La intoarcerea acasa ne-a luat Ema in primire, amusinand frenetic urmele olfactive lasate pe mainile noastre dupa interactiunea secreta de spionaj in ceas de noapte. 

Dupa definitia din textul de mai jos, eu cred ca sunt si "ciudata", dar si "cu capul in nori". Da, da. :)))

"Atunci când se întâlnesc ca sa petreacă timp împreuna, oamenii au tendința sa se plângă si sa vorbească mai mult despre problemele lor, decât despre lucrurile frumoase din viata lor.

Ei spun ca nu se pot bucura de lucrurile mărunte (insa extraordinare de fapt) care exista in viata lor deja din cauza șefului, colegilor, a ratelor la banca, a partenerului, a vremii (fie ploua si nu e bine, fie e soare si iar nu e bine), s.a.m.d.

Oamenii bucurosi, cei care zâmbesc si sunt destinsi sunt considerati ciudati sau "cu capul in nori", când de fapt realitatea ar fi bine sa fie alta... Adică sa ne întâlnim cu ceilalți si sa vorbim despre cat de minunata si surprinzătoare este viata si sa ne rezolvam fiecare problemele, fără sa ne plângem.

Surprinde-ți prietenii sau familia astăzi si vorbește-le despre toate acele lucruri frumoase care deja exista in viata ta... Fa in primul rând acest exercitiu pentru tine însuți si vei fii surprins sa observi cum se modifica si realitatea ta!" (Ursula)

24.09.2020

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

Aricii

Cat de dragalasi sunt aricii! De cand am revenit in Bucuresti, in fiecare seara iesim la plimbare pe aleile dintre blocuri, care sunt pline de verdeata, de garduri vii, de copaci si tufe. Ei bine, in ultimele doua luni, aproape in fiecare seara am fost martorii descoperirii acestor vietati simpatice, care convietuiesc pasnic cu pisicile nenumarate, carora li se da mancare de catre locuitorii blocurilor.

Uneori am vazut si cate doi-trei arici pe seara, in plimbarile noastre. Pur si simplu, in linistea inserarii, cam dupa ora 22, ii auzeam fosnind prin frunzele uscate din gradinile din jurul blocurilor si ii cautam cu privirile. In fiecare seara regretam ca am plecat fara telefoane la noi si n-am putut sa le facem macar o poza, si ne tot propuneam sa nu uitam ziua urmatoare. Pana aseara, cand ne-am amintit sa luam telefonul fix cand sa iesim pe usa. Si, ca un facut, n-am mai intalnit nici un arici! Cred ca tocmai ieri au avut programata sedinta trimestriala si din cauza asta n-au iesit mai devreme dupa boabele de pisici! Poate in seara asta sa avem mai mult noroc. 

PS. In cei 4 ani si jumatate, cat am stat in Gradina lui Dumnezeu, am vazut doar un singur arici, in timp ce in cele doar 2 luni si jumatate, de cand suntem in Bucuresti, am vazut de cateva ori mai multi arici decat, probabil, am vazut in toate vietile noastre pe acest pamant. Banuiesc ca de curand a aterizat pe Pamant o intreaga colonie de arici, dupa ce planeta lor de origine.... nu stim ce s-a intamplat cu ea... Bine ca sunt pasnici si nu fac nici un rau nimanui, chiar dimpotriva, am putea spune.

24.09.2020

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu

Doi mafioti in Gradina Botanica

 

Daca tot ne-am intalnit ieri cu primavara din magnolii, azi ne-am gandit ca poate o vom regasi din nou pe aleile romantice din Gradina Botanica. Am cautat-o si, intradevar, am descoperit-o inflorita in liliacul de toamna si in rozul diafan al unor inflorescente primavaratice de arbust exotic. 

Gradina Botanica, ceva si misterios, dar si familiar, cumva, in felul in care timpul petrecut pe aleile ei ti se asterne in suflet si se transforma in amintiri nepretuite, pline de nostalgie. Noi doi, de fiecare data cand ajungem acolo, depanam toate amintirile din copilarie care o cuprind, cele din vremuri in care veneam in Gradina Botanica sa adunam castane pentru a le duce la scoala, asa cum cereau regulamentele de atunci. 

Atata frumusete blanda, calma, relaxanta si eleganta totodata pastreaza aleile acestui loc, incat mereu la plecare privim inapoi cu regretul desprinderii, dar si cu gandul la urmatoarea revenire. Si, dintre toate anotimpurile, parca tot toamna mi se pare mai fermecatoare in aceasta Gradina, chiar daca sunt mai putine flori. Mereu caut castanele scuturate pe jos si mereu ma aplec dupa cate una sau doua pentru a le lua acasa, ca pe cele mai cautate comori.

Decorul botanic este minunat in acest septembrie indian-bucurestean. Ne-am plimbat mult pe aleile ingrijite, ce serpuiau printre copacii seculari si am facut multe poze, ocazie cu care am dat, din nou, de cei doi mafioti de ieri, dar si de un curs gratuit de facut selfie, sustinut in natura. 

Am exersat eu cat am exersat diversele tehnici de realizare a unui selfie profesionist si, dupa ce am concluzionat ca am mai avansat un pic in descoperirea acestui talent al meu ascuns, mi-am propus sa devin un fel de expert, ceva, cu sau fara diploma, caci nu se stie cand e nevoie si de o astfel de calificare inalta, si sa fiu pregatita, desigur. 

23.09.2020

***

Autor: Liliana Pașcanu

Notă copyright: 

Blogul "Oglinzile Sufletului" este protejat de legea drepturilor de autor. Toate textele și poeziile publicate pe acest blog sunt creația autorului acestui blog, respectiv, Liliana Pașcanu, cu excepția celor care au altă specificație, la care este menționată în mod explicit sursa. 

Te rog să nu reproduci texte sau pasaje din conţinutul blogului fără acordul expres al autorului, indiferent de suportul fizic sau electronic, cu excepţia limitelor legale de citare pentru situaţii de promovare sau recenzii, cu menţionarea sursei. 

Îţi mulţumesc că recunoşti, apreciezi şi sprijini creativitatea şi unicitatea!

Îţi doresc lectură plăcută!

Cu drag,

Liliana Pașcanu