Iubitule, am străbătut atâtea lumi şi universuri,
Şi-atât de multele cărări m-au ispitit şi
ocolit!
Atâtea vise am pierdut şi-atâtea vieţi necunoscute
Mi-au scris în fire de
nisip paşi rătăciţi prin infinit!
Te-am căutat! Şi te-am
strigat! Oh, cât de mult
lipseai din mine!
Cât timp în urmă am lăsat chemându-te la
pieptul meu!
În câte chipuri te-am văzut şi-n câte trupuri de ţărână
Te-am invocat şi te-am
dorit şi te-am cerut lui
Dumnezeu!
Atâtea vieţi mi-am desenat în căutările-mi febrile,
Cu inima deschisă larg –
crin alb, frumos şi parfumat,
Ştiind că undeva, cândva, urma să ne-mplinim destinul
De-a fi-mpreună UNUL doar
- un trup şi-un suflet înălţat.
Acum, când lângă mine eşti, când pacea Lui ne înconjoară,
Când visul nostru ne e
zbor de albe aripi în duet,
Când timpul nu mai are
sens, iar lumea şi-a pierdut
hotarul,
Suntem ce ne-a fost dat să fim – UNUL frumos, profund, discret...
Bucuresti : 12.09.2014
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)