Iubirea

Iubirea. Ce minune!!!! Ce stare înălţătoare a firii!!!!

Câtă îndrăzneală şi câtă încredere aduce în noi această învolburată fericire, această clocotitoare taină interioară, această vibrantă regăsire de sine în celălalt!!!!

Iubirea ne reinventează!!! În iubire renaştem şi ne recunoaştem pe noi înşine, cei din toate visele ascunse, cei din toate dorinţele neîmplinite, cei căutaţi şi încă nemanifestaţi, cei aşteptaţi spre împlinire!!!

Şi eu am renăscut în iubire!

Iubirea rosteşte în locul meu cuvintele, iar eu rămân surprinsă, ascultându-mă iubind.

Iubirea atinge în locul meu, iar mie, parcă, încă nu-mi vine-a crede câte mistere mi se revelează.

Iubirea mă duce în universuri necunoscute, iar eu mă mir de atâta cutezanţă.

Iubirea priveşte în locul meu, iar eu ştiu că ochii mei sunt îndreptăţiţi de toată frumuseţea darului.

Iubirea dansează în trupul meu, iar el, încrezător în sine, îsi aminteşte paşii când recunoaşte melodia iubirii în curburile şoldurilor unduitoare, în ritmul umerilor goi, în spiralele seducătoare ale palmelor mele căutatoare de armonii.

Iubirea acceptă  cu un zâmbet în priviri că timpul trece, că spaţiul dispare de acolo de unde, prin aceea care am fost, altfel, n-am ştiut cum să accept totul fără lacrimi.

Iubirea mă dăruieşte cu inima deschisă, cu ochii închişi, cu sufletul înnaripat, cu trupul dezgolit

de aşteptări, de scuturi şi de temeri.

Iubirea mă redescoperă aici şi acum în deplină linişte şi pace, în bucurie nevinovată, în tăcerea sufletului îmbrăţişat şi dezmierdat.

Iubirea mă învaţă să fiu.

Copil şi Femeie. Cu el.

Iubită şi îndrăgostită. De el.

Suflet înălţat. Lângă el.

Bucuresti : 05.03.2013

***