Despre dependenta de FB

 

Despre dependenta de FB (1)

 

Azi am vizualizat documentarul facut de Netflix despre pericolul pe care il constituie dependenta de retelele de socializare. Foarte bun!

Sunt intervievati actuali sau fost angajati de top (chiar din CEO) ai marilor companii care exploateaza aceste retele: Google, Facebook, Instagram, Pinterest, Youtube, WhatsApp si toate celelalte arhicunoscute. Fenomenul este nu doar ingrijorator, ci periculos de-a dreptul.

Incepand de azi voi incerca sa ma extrag cat mai mult posibil din aceasta ecuatie. Atat cat pot. Nu voi mai da like-uri si imi doresc ca nici voi sa nu-mi mai dati mie. Destramam in acest fel reteaua cea mai puternica a dependentei, cea generata de dopamina "recompenselor".

Nu voi mai intra pe linkuri, postari si pe video-uri sugerate de platforma, ci voi accesa strict cat am ceva personal de cercetat/investigat. Curiozitatile stimulate de platformele de socializare sunt curiozitati false, indelung studiate, fata de care s-a generat in timp nevoia de informatii. Stop.

Suntem de trei luni in Bucuresti si suntem socati sa vedem peste tot, pe strada, in metrou, in magazine, in parcuri, oriunde, oamenii doar cu telefoanele in maini si cu ochii in ecrane. Exista solutii pentru insanatosirea psihica a societatii, insa trebuie ca fiecare dintre noi sa constientizam importanta implicarii personale si a primului pas catre atitudinea corecta, nu cea nociva si manipulata, generata de papusarii care stau in spatele programelor IA ale retelelor de socializare si care sunt interesati doar de profit (timpul pe care fiecare utilizator il petrece on-line este timp care lor le produce bani).

Va ofer mai jos link catre trailer-ul oficial al acestui film. Va recomand sa vizionati documentarul si apoi sa va puneti intrebari. Copiii, noile generatii, sunt cei care vor trai pe baza raspunsurilor pe care fiecare si le ofera: cu responsabilitate sau cu indiferenta, cu incredere si vointa, angrenate in schimbare, sau cu comoditatea proriei blazari.

Pana acum am tot glumit autoironic pe seama like-urilor, insa nu-i de gluma. Mediul on-line are, intradevar, o multime de particularitati benefice, cele care au stat, de fapt, la baza crearii lui, insa, interesele de maximizarea a profitului au dus la deturnarea si degradarea modului in oamenii sunt influentati de utilizarea device-urilor tehnologiei informatice. Dar inca nu-i tarziu pentru indreptarea lucrurilor. Retelele sociale pot fi utilizate si in continuare, desigur, dar, sa eliminam acele variabile care genereaza dependenta, pentru a ne putea elibera (cat de cat) de efectele manipularii exercitata prin ele.

Cel mai simplu este sa-i criticam pe unii sau sa-i laudam pe altii. Cel mai greu este sa aplicam noi insine ceea ce este de dorit, pentru binele tuturor. Nu-i asa? Este mai usor de dat un like decat a te abtine sa-l dai. Asta este o consecinta a acelor automatisme create in subconstient. Putem justifica in fel si chip, efectul ramane oricum.

Orice argumente am gasi, pro sau contra, fenomenul "toata lumea cu ochii in ecrane" este evident si il consider extrem de nociv. Nu-mi doresc o polemica pe acest subiect. Fiecare alege ce doreste, dupa cum apreciaza.

FB este minunat ca mijloc de destinere, de amuzament, de interconectare cu alti oameni de departe, asa cum am tinut si noi legatura cu tine si cu alti prieteni. Doar dependenta este de evitat, precum si utilizarea device-urilor atunci cand este alticineva alaturi, care are nevoie de atentie si de prezenta, de autenticitate (asta mi se pare chiar un semn de lipsa de respect, ignoranta datorata dependentei, imposibil de autocontrolat de catre unii)

In urma difuzarii acestui documentar (produs foarte recent), a inceput deja un val de reberberatii, cu confirmari si detalii chiar din interiorul "sistemului". Iata un astfel de punct de vedere, care vizeaza algoritmul, adica formula care alege ce anume se livreaza utilizatorilor, functie de analiza si interpretarea bazelor de date, locul in care se stocheaza toate informatiile posibile, colectate on-line, despre fiecare om conectat in parte.

29.09.2020

 

 

Despre dependenta de FB (2)

 

Fara nici o indoiala, facebook-ul aduce un beneficiu major multor oameni, nimeni nu poate nega asta si nici eu nu am facut-o. Am vrut doar sa subliniez cat de nociva este dependenta de FB si de alte retele de socializare, nicidecum ca ar trebui sa renuntam la ele.

Chiar si noua ne-a fost de mare folos cat am fost in Gradina, ajutandu-ne in perioada aceea sa ne conectam cu toti cei dragi, cu lumea intreaga. Doar adictia fata de activitatea de pe FB este discutabila. Nu stiu daca ati vizionat documentarul la care am vorbit in postarea anterioara, dar la acest aspect face referire. Relatiile interumane directe se degradeaza din ce in ce mai mult din cauza dependentei de ecranele device-urilor, oamenii chiar cand stau unii langa altii (la restaurant, pe banca in parc, mergand alaturi sau fiind in aceeasi camera chiar) comunica intre ei prin mesaje pe telefon sau nici macar asa, doar urmaresc activitatea on-line a altora. In plus, copiii sunt foarte afectati! Extrem de afectati!

FB este un instrument extraordinar de bun, cu multiple avantaje pentru comunicare, promovare, informare, implicare si relationare umana, insa din ce in ce mai mult este folosit pentru manipulare, secretizare si incitare, pentru denaturarea adevarului si, astfel, este transformat intr-un mediu extrem de poluat. Din fericire, avem fiecare liber arbitru si constiinta si putem (sau nu) sa ne extragem acestor influente, mentinandu-ne curata "bucla" virtuala in mijlocul careia alegem sa navigam.

Eu, cel putin, am restrictionat accesul oricui din exterior, lista mea este infima, contine numai oameni bine alesi, cu care rezonez, care au grija la randul lor sa emita frumos si curat. De cate ori mi se intampla sa fiu iritata de cate ceva/cineva, iau masuri si ma protejez.

Recunosc, am fost cam radicala cand am spus ca renunt la a oferi si a primi like-uri, caci ele nu reprezinta in cazul meu nici un pericol (adica, nu exista nici un risc de generare de dependenta din cauza a catorva like-uri, cate se ruleaza pe pagina mea). Asadar, vor curge like-urile si de acum inainte, dar si povestile, postarile, pozele si aventurile impartasite reciproc. Oricum, n-am intentionat nici o clipa sa ies de pe FB, chiar daca am mai glumit pe tema asta in trecut. Valente de martir nu am si nici nu-mi trebuie.

Bianca: Ma regăsesc in ce spui tu:)...lista scurta de prieteni, păstrez doar ce e ok ptr sufletul meu....in rest fb ptr mine e mijloc de informare(fals/adevărat)....de a găsi cursuri ptr copii, inform legate de un stil de viața frumos....dependentă nu ma consider....deși cred cam trecut printr-o perioada de sevraj când ați plecat din Gradina:)))

Eu: Da, Bianca, am anticipat oarecum asta, cu sevrajul cititorilor nostri, caci postam atunci zilnic, intensiv, din Gradina, iar apoi.... stop. Insa noi nu suntem doar povestea aceea, suntem mult mai mult decat atat. Am spus stop unei povesti, dar ii urmeaza altele. Poate nu toti cei care au rezonat cu povestea Gradinii se vor simti atrasi si vor rezona cu urmatoarele noastre povesti (aspecte, aventuri, personalitati), insa tot noi vom fi. Dar la un alt nivel. Pe lume sunt o multime de alte prajituri extraordinare, nu doar amandinele. Asadar, asa cum dependenta de amandine se cere vindecata, asa ne implinim si noi rostul aici, pe FB, vindecand dependentele pe care cumva le-am generat (indirect), invitand spre noi perspective. Si trebuie sa recunosc ca imi vindec astfel si propriile dependente privind scrierea intensiva si fotografiatul compulsiv.

 

Adriana: Eram dependenta de virtual. Nu mai sunt. Nu m-am înșelat asupra oamenilor cu care am interacționat decat foarte rar. Am gresit, însă, permitandu-le unora sa imi influențeze deciziile, gândurile, etc.

Singurul regret consta in faptul ca trebuia sa pun bariere din timp cu anumiți oameni. Unii se mira si azi când văd că nu se mai regăsesc în preajma mea. Puțini inteleg cum sta treaba cu fb ul. Ne trebuie o autocuratare, frane și e musai să știm cât și cu cine interactionam. Fara fb nu as fi cea de azi, însă sunt tare supărată chiar și pe membri familiei când în loc de conversații și plimbare lina ei se risipesc în selfie, stau cu ochii în ecranul telefonului ori conversează în neștire cu alții. Inteleg bine ce spui. Prea bine. Eu plec si vin fără regrete de pe fb, sunt recunoscătoare pentru ce imi e de leac sufletului, pentru oameni pe care nu i-as fi cunoscut altfel, pentru articole, evenimente, etc...dar as putea renunța la el daca as vrea. Eu te îmbrățișez si iti multumesc pentru fiecare interacțiune. Am invatat multe de la voi.

 

Eu: Da, Adriana, ai pus punctul pe "i" cand ai spus ca "Ne trebuie o autocuratare, frane și e musai să știm cât și cu cine interactionam". Atat la nivel virtual, cat si in realitatea palpabila. Este nevoie de o vigilenta permanenta in privinta celor cu care ne insotim, interactionam. De multe ori suntem nevoiti sa limitam accesul spre noi chiar al celor care altadata ne erau foarte apropiati, insa schimbarile interioare intervenite intre timp (in noi sau in ei) impun masuri radicale. Este sanatos asa. Facebook este un mediu unde putem pierde foarte usor si repede din energia noastra. Ne simtim brusc devitalizati si nu stim de ce. Iata, de ce. Sunt si programe subtile care trag energie, nu numai oameni-vampiri, din punct de vedere energetic. Asta, ca sa punctez doar un aspect in plus fata de celelalte toxicitati deja mentionate ale retelelor de socializare. Eu simt imediat cand este cazul sa inchid FB. Si o fac. Te imbratisez, Adriana!

 

Adriana: Da. Tot ce spui simt și eu. Altfel, dar simt. M-am îndepărtat și apropiat de oameni, exact cum spui, mai ales de unii cu care eram aparent în tandem. Chiar și eu m-am schimbat față de anumite persoane și obosesc tot ascunzând lucruri fata de cei cărora le cunosc reactiile dinainte de a posta. Cum nu vreau sa ies total din jurul unora, restrictionez. În plus, nu totdeauna imi doresc sa particip la evenimentele în care unii ma vad potrivita. Sigur ca as fi potrivita datorită preocupărilor mele, dar câteodată sint in contratimp. Totusi, devine usor sa gestionezi timpul fb ului. Asa imi pare acum. În trecut nu știam sa spun nu. Te pup, Liliana! Mi-ai lipsit. O spun cu toată inima!

 

 

01.10.2020