duminică, 5 august 2012

Soarelui meu



Dimineaţa din nou te-ai aprins peste lume!
M-am trezit surâzând cu privirea spre cer,
Te-am văzut strălucind la fereastra din mine
Alungându-mi din gânduri al nopţii mister.

Cu sărutul tău cald m-ai făcut mai frumoasă
Şi în raze de foc  trupul mi-ai îmbrăcat,
Mi-ai pus aripi de dor şi lumină în suflet
Şi spre inima ta, Soare drag, m-ai urcat.

Leagăn sfânt  mi-ai făcut din scânteile tale
Şi mi-ai pus la urechi,  din iubire, cercei,
Cingătoare mi-ai prins din privirea fierbinte
Şi-ai uscat, în tăceri, roua paşilor mei.

Sunt a ta, dragul meu, Floarea ta minunată
Şi în tine-mi deschid noi petale de Crin!
Înfloresc nesfârşit  în apusul de Soare
Şi apoi răsărit pentru tine devin!

Bucuresti : 30.04.2012

***


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)