marți, 31 iulie 2012

Sufletul meu te colindă, iubire



Îmi voi chema azi sufletul la mine
Să-i dau cuvânt în cântece de dor
Şi-apoi, în iarnă, prin ninsoarea deasă,
Mi-l voi lăsa să plece, călător.

Îl voi trimite să colinde seara
Când cerurile toate sunt deschise,
Când îngerii din rai se-adună-n cete
Şi împlinesc dorinţele permise.

Îl voi ruga ghirlande să agaţe
În bradul tău în inimă crescut
Şi-n clipele-nşirate din acestea
Să regăseşti poemul meu tăcut.

Iar steaua ce în vârf va străluci
Ţi-o voi aprinde din scânteia mea
Să-ţi lumineze visele pe care
Zăpadă peste crengi le-oi aşeza.

Acum, de sărbători, când te-nfioară
Cuvântul care cântă între noi
Primeşte un colind în fapt de seară
Şi-apoi trimite-mi sufletu-napoi.

Bucuresti : 17.12.2009

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Interior, exterior.
Inspiratie, expiratie.
Impresie, expresie.
Ganduri, cuvinte.
Oglindire.
:)