Cântecul ploii de toamnă

Îmi cântă ploaia la fereastră

Şi o ascult cum clipoceşte,

În picături de nostalgie

Povestea toamnei mi-o doineşte.

Miroase-a cetină de brad

Din umezeala călătoare

Şi-aud discret cum din stejari

Cad ghindele pe trotuare.

Prin frunze galbene arţarii

Îşi susură melancolia,

Iar vântul i-acompaniază

Şi mi-aminteşte melodia.

Mătăsuri albe curg din ceţuri

Dansând cu norii în duete -

Cortină  peste plopii care

Cântă refrenul în cvartete.

Ascult vrăjită repertoriul

Din camera cu crizanteme.

Mănânc gutui şi pere coapte,

Iar toamnei îi pictez poeme.

Bucuresti: 12.10.2009

***